Brașov - Capitala Economică a României. Planul în 6 puncte care arată că se poate!

Revista Forbes plasează Brașovul pe locul 6 în topul Forbes Best Cities 2016, același ca în 2015, cu observația pertinentă, de care ar fi trebuit să fim cu toții conștienți până acum, că “dezvoltarea economică a Brașovului este ținută în continuare în șah de lipsa unui aeroport internaţional și a autostrăzilor.” Cursa pentru dezvoltare economică este - fie că vrem, fie că nu - una contra-cronometru pe care dacă nu pornim cu un plan strategic pe termen scurt, mediu și lung, riscăm “să batem pasul pe loc” sau, mai grav, să pierdem rapid teren.Deși sunt un susținător puternic al pieței libere și al mecanismelor sale, fiind eu însumi antreprenor cu experiență, îmi doresc să văd cum eforturile noastre sunt dublate și susținute de viziunea strategică a autorităților locale. Fără un model clar de implicare din partea primăriei, prefecturii, consiliilor locale și județene, dar și a instituțiilor din subordinea lor, economia unui oraș nu va atinge maturitatea necesară care să-i permită să intre în concurență directă cu orașe mai bine dezvoltate. Ținta mea pentru anii care vin este ca Brașovul să devină Capitala Economică a României în termeni reali, iar lucrul acesta să se simtă în casele și în viețile brașovenilor. Putem face din Brașov un Frankfurt al României, un motor de dezvoltare sustenabilă în centrul țării. Pentru a atinge acest obiectiv, vă propune, stimați brașoveni, un plan în 6 puncte, care am încredere că vor genera rezultate pentru Brașovul de azi și de mâine. Primul punct se leagă de finalizarea construcției Aeroportului Brașov-Ghimbav, atât pentru pasageri, cât și pentru curse cargo. De aeroport se leagă numeroase dezbateri, însă prin acest plan ne vom îndeplini în scurt timp 2 obiective mari: (1a) triplarea numărului de turiști, ajungând de la 1 milion (in 2015, ceea ce face din Brașov chiar și la ora actuală Capitala Turistică a României) la 3 milioane și atragerea de investiții în hoteluri, pensiuni și infrastructură turistică; (1b) transformarea Brașovului într-un centru logistic în inima României, prin oferta cargo a aeroportului care va facilita schimbul de mărfuri atât cu țările Uniunii Europene, cât și cu mari puteri economice din afara UE, precum Turcia, China, Coreea de Sud, India sau Israel. Al doilea punct vizează crearea unei Zone Libere la Brașov, în imediata apropiere a aeroportului, similară cu Zona Liberă Galați, pentru facilitarea comerțului extern și pentru dezvoltarea economică locală. Cel de-al treilea punct se referă la conectarea imediată a Brașovului la infrastructura majoră europeană rutieră si feroviara, prin intensificarea activităților de lobby la Guvernul României și la Uniunea Europeană, urmărindu-se pe de-o parte (2a) construcția de autostrăzi moderne către Sibiu, Târgu Mureș, Bacău și București și, pe de altă parte (2b) realizarea Hub-ului Intermodal de la Feldioara, prevăzut în strategiile Guvernelor anterioare. Acesta din urmă, prin apropierea față de aeroport, va contribui la transformarea Brașovului într-un centru logistic strategic pentru Sud-Estul Europei, facilitându-se astfel transportul mărfurilor și creându-se numeroase locuri de muncă.   Cel de-al patrulea punct urmărește legătura directă dintre dezvoltare economică și educație de calitate. Susținerea educației la Brașov atât pentru copii, cât și pentru adulți care vor să acceseze programe de reconversie profesională și învățământ pe termen lung este un punct-cheie în speranța de transformare a Brașovului în Capitala Economică a României. Pașii de îndeplinire a acestui obiectiv sunt, în viziunea mea, în număr de cel puțin patru: (4a) introducerea unui program de mentorat și consiliere profesională în școlile brașovene, conectat la nevoile mediului economic și prin care să fie coordonate activități extrașcolare pentru elevii brașoveni, direcționându-i pe aceștia către domeniile în care vor să exceleze (extinderea programului DWK / Fit4Future); (4b) replicarea modelului Școlii Profesionale Kronstadt în întreaga zonă metropolitană, în parteneriat cu mediul privat, dar și diversificarea meseriilor învățate aici; (4c) crearea unei academii IT după modelul de succes din Cluj care să formeze specialiști IT pentru companiile brașovene și să atragă și alți investitori din domeniu la noi;(4d) colaborare intensă cu Universitatea Transilvania Brașov pentru a se crea programe de studii duale, care să fie puternic corelate cu cererea de pe piața muncii. Al cincilea punct al modelului de implicare din partea autorităților locale pentru dezvoltarea sănătoasă a Brașovului este crearea unui Centru Expozițional modern la Brașov, în care să se organizeze expoziții și târguri naționale și internaționale, pentru încurajarea și promovarea antreprenoriatului local dar si pentru a atrage investitori straini. Unul din tintele principale ar fi si promovarea produselor ”Made in Brașov”, proiect inceput de 2 ani la Brașov cu ajutorul firmelor din Clubul Economic German si Universitatea Transilvania pe perioada ”Oktoberfest Brașov”.Al șaselea și ultimul punct din cadrul acestui plan este o idee cu bătaie lungă, pentru viitor, ce urmărește reducerea birocrației la nivelul administrației locale și creșterea transparenței decizionale. Pe termen mediu și lung, astfel de măsuri duc la combaterea corupției la nivelul administrației locale și la crearea unui mediu concurențial sănătos și echitabil în Brașov. Măsurile ce vin în susținerea acestui punct sunt în număr de patru, însă lista rămâne deschisă: (6a) crearea unui centru de suport și informare pentru cei care vor să-și deschidă o firmă în Brașov, prin implicarea asociațiilor economice brașovene precum Camera de Comerț și Industrie Brașov, Clubul Economic German, Asociația Femeilor de Afaceri din Brașov, Export Club București-Brașov-Bavaria, JCI și a clusterelor existente în regiune; (6b) realizarea unei infrastructuri moderne IT în municipiul Brașov pentru a dezvolta conceptele de oraș inteligent și eficient; (6c) modernizarea și extinderea transportului public în toată zona metropolitană pentru a facilita deplasarea rapidă către școli și locurile de muncă; (6d) finalizarea și susținerea incubatorului de afaceri de la Institutul Cartofului unde noii antreprenori brașoveni să fie instruiți cum să facă primii pași în afaceri și să beneficieze de o șansă corectă. Toate aceste proiecte fac parte dintr-o viziune de dezvoltare economică fără de care Brașovul ar putea continua să bată pasul pe loc și în viitor sau, mai rău, vom irosi chiar și resursele pe care le avem acum și viitorul tinerilor noștri. Ca să-i motivăm pe tinerii noștri să rămână aici sau să dăm motive și altor tineri specialiști, români sau străini, să vină în Brașov și să rămână mai mult de un concediu, avem nevoie de o economie locală puternică, competitivă la nivel național și chiar regional.  Creșterea economică sănătoasă este obiectivul meu major pentru că, în câțiva ani, va duce la creșterea nivelului de trai al brașovenilor, atât prin salarii mai bune, cât și prin condiții de muncă, de trai sau de odihnă mai bune. O creștere economică reală, care să se simtă pe mesele și în casele tuturor. O creștere care să ofere copiilor Brașovului speranțe reale la un viitor sigur. Experiența mea de ani de zile în mediul economic și în plan european m-au ajutat să îmi dau repede seama de ce are nevoie din partea autorităților locale un antreprenor care oferă locuri de muncă, plătește taxe și contribuie în mod cinstit la binele orașului. Nu voi scăpa nici o ocazie să prezint aceste idei de dezvoltare ale Brașovului la conferințele nationale si internationale pe care le organizez sau la cele la care am fost si voi fi invitat. Îmi doresc un Brașov puternic, care să joace un rol important în economia națională și europeană, așa cum a fost încă din evul mediu și pâna în perioada interbelică și așa cum trebuie să fie în secolul 21: un motor de dezvoltare, modernizare și prosperitate pentru toți locuitorii săi.Cu respect pentru Brașov și brașoveni, Cristian MacedonschiCandidat la funcția de Primar al Municipiului Brașov din partea FDGR