Bitcoin, moneda digitală a căpătat o importanță tot mai mare în ultimii ani, astfel că tot mai mulți români au început să facă tranzacții cu moneda virtuală, creată în 2009.
Potrivit unei statistici prezentate de specialiştii Băncii Naționale a României, Brașovul se află printre primele județe în topul operaţiunilor cu Bitcoin.
Pe primele trei locuri se află Bucureştiul, Clujul şi Timişul, în topul tranzacțiilor online, cu Bitcoin, iar în judeţele Caraş-Severin, Olt şi Călăraşi sunt cele mai puţine operațiuni.
Potrivit Băncii Centrale, în zona Bucureşti-Ilfov, dar şi în judeţele Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi, se regăsesc cele mai intense tranzacţii cu Bitcoin – pe care o consideră „schemă virtuală” sau cel mult, „monedă virtuală”, nerecunoscându-i statutul de „monedă electronică” pe care îl au banii reali tranzacţionaţi pe carduri.
Un nivel mediu al operaţiunilor Bitcoin se regăseşte în judeţele Tulcea, Dolj, Bihor, Arad, Suceava, Constanţa şi Maramureş.
În prezent, definiţiile oficiale artă că „schema Bitcoin foloseşte o reţea descentralizată în care nu este implicată nici-o casă de compensare şi nici o instituţie financiară, toate activităţile fiind desfăşurate de către utilizatori.
Pentru a putea cumpăra monedă Bitcoin, utilizatorii trebuie să îşi instaleze un software gratuit, moneda Bitcoin achiziţionată fiind ulterior stocată într-un portofel digital”. Iar tranzacţiile cu monedă Bitcoin sunt considerate anonime, întrucât „utilizatorii nu sunt asimilaţi unor persoane identificabile” şi „transferul se realizează direct între utilizatori prin intermediul unor aplicaţii software disponibile atât pentru computere, cât şi pentru telefoane mobile sau tablete”.
În luna august a acestui an, moneda digitală s-a apreciat puternic și a doborât un nou record, depăşind 3.400 de dolari pe unitate.
Banca Naţională a României „monitorizează evoluţia acestor scheme de monedă virtuală din perspectiva unor potenţiale riscuri asupra sistemului financiar”, au arătat reprezentanţii băncii centrale la seminarul EU-COFILE organizat, la Sinaia, de BNR, Asociaţia Română a Băncilor şi Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu agajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economişti.
