Dacă Suceava a fost focarul stării de urgenţă, Braşovul se anunţă focarul stării de alertă. Cauzele după autorităţile din Braşov: turismul, urbanizarea, testarea extinsă sau „neatenţia” personalului din căminele de bătrâni. Cauza după Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii: La Braşov, agenții economici şi-au testat muncitorii şi am văzut rezultatele! Cazurile sunt mai multe, dar mai puţin grave!
După ce în ultimele zile, numărul persoanelor din Braşov infectate cu noul coronavirus a crescut foarte mult, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Braşov, dr. Andrea Neculau, a oferit câteva explicaţii, în cadrul unei conferinţe de presă online, ce s-a desfăşurat la Prefectura Braşov.
Cu 33 de noi cazuri raportate ieri, Braşovul a ajuns la locul al 3-lea în clasamentul COVID - 19.
Conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, în data de 10 iunie, în judeţul Braşov erau înregistrate 923 de cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus, cu 33 mai multe decât în data de 9 iunie 2020. În 10 iunie 2020, Braşovul se clasa pe locul al 3-lea în ceea ce priveşte numărul de infectări cu noul coronavirus, după Suceava - 3.668 de cazuri şi Bucureşti - 2.289 de cazuri.
Înainte ca reprezentanta DSP Braşov să prezinte situaţia, prefectul judeţului, Cătălin Văsii, a prezentat câteva posibile explicaţii.
„Suntem un judeţ cu mare impact turistic, cu mare afluenţă de vizitatori, lucru pe care l-am constatat de la ridicarea stării de urgenţă. Cel puţin în ultimele două weekend-uri au fost numeroşi turişti. Acest lucru care a dus la un nivel ridicat de expunere, mai ales că, din păcate, unii dintre noi nu au înţeles că trebuie să respectăm măsurile de precauţie. Aceasta poate fi o posibilă explicaţie”, a precizat prefectul.
De asemenea, reprezentantul Guvernului în teritoriu a declarat că Braşovul este un judeţ foarte urbanizat, cu o populaţie tânără la nivel urban şi cu multe societăţi comerciale ce au numeroşi angajaţi. „Aceştia reprezintă doar câţiva factori care, considerăm noi, au dus la creşterea numărului de infectări”, a continuat explicațiile prefectul judeţului, Cătălin Văsii.
Focare mici, răspândite în tot judeţul
De cealaltă parte, parte, directorul DSP a precizat că în acest moment se manifestă un val epidemic în judeţul nostru: „Acest lucru l-am semnalat încă de la începutul lunii mai, când am înregistrat creşteri constante. Tendinţa s-a menţinut şi suntem într-un proces de acumulare de cazuri constant”.
Totodată, ea a menţionat că, în urma analizelor DSP Braşov, cazurile s-au manifestat pe raza întregului judeţ, fiind identificate mici focare în familii sau colectivităţi.
„Relaxarea” personalului din căminele de bătrâni a dus la creşterea numărului de cazuri
Probleme, a mai spus Andrea Neculau, directorul DSP, au apărut şi „în colectivităţi pe care nu ni le-am fi dorit atinse de boală, respectiv azilele de bătrâni. Un lucru pe care am reuşit să-l controlăm foarte bine pe durata stării de urgenţă, acum nu reuşim să o facem atât de bine, pentru că la azilele de bătrâni personalul nu mai este carantinat în instituţii ci este liber să se întoarcă acasă, în comunitate, unde, dacă nu respectă măsuri ferme şi stricte de siguranţă, la întoarcerea în azile poate să transmită boala. În ciuda faptului că aceste instituţii testează personalul la intrare, ştim cu toţii că testul poate să surprindă un moment de fals negativ, care, ulterior se dovedeşte a fi unul pozitiv, ceea ce s-a şi întâmplat”.
Mulţi braşoveni nu au respectat izolarea la domiciliu
În acelaşi timp, Andrea Neculau a dat asigurări că la nivelul DSP se fac cu mare atenţie anchetele epidemiologice. „Am sesizat şi am semnalat foarte multe acte de indisciplină în ceea ce priveşte autoizolarea. Majoritatea persoanelor care sunt acum în carantină provin din rândul celor care nu au respectat perioada de izolare. Nu au înţeles că aceste restricţii sunt obligatorii şi că sunt monitorizaţi constant de Poliţie”, a mai afirmat reprezentanta DSP.
Spitalele COVID din Braşov, ocupate în procent de 75%
În ceea ce priveşte situaţia din spitalele care tratează pacienţii cu noul coronavirus, directorul DSP Braşov a afirmat că acestea sunt ocupate în proporţie de 75%. „Ne dorim ca vindecarea să se producă repede, pentru a nu-i ţine pe oamenii asimptomatici în spitale. Avem sanatoriul de nevroze din Predeal pentru cazurile asimptomatice, unde pacienţii beneficiază de condiţii de cazare mult mai bune”, a anunţat Andrea Neculau.
De altfel, directorul DSP a menţionat că aşteaptă de la Institutul Naţional de Sănătate Publică noi recomandări referitoare la scurtarea perioadei de spitalizare.
Conform declaraţiei directorului DSP Braşov, în acest moment, măsurile sunt extrem de stricte, orice persoană depistată pozitiv, indiferent dacă este sau nu asimptomatică, se internează în spital.
Braşovul a şi „căutat cazurile”
Un factor care a dus la creşterea numărului de cazuri este şi testarea masivă, a mai explicat directorul DSP Braşov. „Judeţul Braşov are multe cazuri pentru că a şi «căutat» multe cazuri. Noi am făcut testare extinsă. Testarea s-a făcut şi în afara cazurilor cu suspiciuni, din dorinţa oamenilor de a afla dacă sunt sau nu infectaţi, sau a instituţiilor care au derulat programe de screening. Aceste lucruri au dus la testarea extinsă şi la identificarea unor cazuri aflate în faza asimptomatică a bolii”, a mai spus directorul DSP.
Revenirea „la normal” a spitalelor, privită cu precauţie de autorităţile sanitare
Chiar dacă numărul de cazuri noi din ultima perioadă a fost destul de mare, directorul DSP Braşov a dat asiguri că, din punct de vedere sanitar, situaţia nu a fost scăpată de sub control.
„Sistemul de sănătate se adaptează, preia cazurile şi le gestionează corespunzător. Problema este că noi ne dorim să ne întoarcem la viaţa normal şi să acordăm asistenţă medicală şi celor care nu suferă de COVID – 19. Aceasta este cea mai mare presiune în acest moment. Noi am cerut spitalelor să îşi redefinească circuitele şi până la finalul acestei săptămâni, să pregătim o strategie de reîntoarcere la normalitate. Însă, afluxul mare de cazuri ne face să fim puţin precauţi”, a precizat Neculau, care le-a transmis braşovenilor că „viaţa noastră se va relua şi vom fi capabili să ne îngrijim sănătatea”.
Dar, a menţionat ea, pentru a ajunge în acest punct „ne trebuia disciplină, avem nevoie de respectarea regulii privind purtarea măşti sau au programării la consultaţie. Toate aceste lucruri vor reduce riscul la minim de contaminare cu virusul”.
Cazuri mai multe, dar mai puţin grave
Vestea bună a directorului DSP Braşov a fost că „virulenţa pare că a mai scăzut. Cazurile grave, din terapie intensivă, care necesită intubare sunt mai puţine. În acest moment avem 6 cazuri în terapie intensivă şi sperăm ca numărul lor să fie mic şi în continuare. Acest lucru ne încurajează şi practic, ne asigură că boala, deşi se răspândeşte activ în comunitate, noi vom face o formă asimptomatică sau uşor simptomatică, astfel încât, în câteva luni, un procent destul de mare din populaţie să devină imun la această boală”.
Reprezentanta DSP Braşov a avertizat că acest virus va rămâne în comunitate mai multe luni de acum încolo.
Ministrul Sănătăţii, despre situaţia din judeţul nostru
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat miercuri seară, că România este în stare de alertă, având aproape 200 de cazuri zilnic şi o medie de 150 de persoane la Terapie Intensivă. „Dincolo de disputa politică, este o stare de alertă. Chiar dacă nu e aprobată de Parlament, este o stare de alertă”, a afirmat ministrul.
Întrebat care ar fi motivele prelungirii stării de alertă, Tătaru a explicat: „Măsurile sunt aprobate în contextul stării de alertă, relaxările le putem face doar în contextul unei stări de alertă sau urgenţă. Detaşarea personalului se poate face doar în stare de alertă sau urgenţă, măştile se pot distribui la fel. Sunt condiţii pentru a putea reveni gradual la o viaţa normală. Nu s-a terminat pandemia, nu am coborât panta. Sunt ţări care au reluat transmiterea comunitară. Trebuie să relaxăm gradual şi asta se poate face numai în stare de alertă”.
Ministrul a explicat că se ia în calcul şi „un plan B” în cazul în care Parlamentul nu va aproba starea de alertă, dar a explicat că se aşteaptă să se ajungă la un consens. „Purtarea măştilor se poate impune în starea de alertă, altfel limităm nişte drepturi”, a mai explicat ministrul, precizând că nici restaurantele nu ar mai putea rămâne închise, în lipsa stării de alertă.
De asemenea, întrebat dacă s-ar putea impune starea de alertă doar în anumite zone, ministrul a precizat: „Nu stă în picioare. Avem focare peste tot şi avem focare în constituire. Putem impune o izolare sau carantinare în starea de alertă. Avem cazuri asimptomatice care transmit. La Braşov, agenții economici şi-au testat muncitorii şi am văzut rezultatele”.
„Recomand o stare de alertă pentru a nu ajunge la o aglomerare de cazuri. Sper ca Parlamentul să înţeleagă, după discuţii cu premierul, că este necesară o stare de alertă care nu impune restricţii cum erau în primele 30 de zile”, a mai explicat Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.
