Catacombele din Braşov

Pasionaţii de istorie şi de mister spun că  în subteranele  Braşovului se află o reţea de tuneluri care făceau legătura între diferite puncte ale  cetăţii. Nici un oficial nu confirmă, însă, existenţa acestora.

Legende din gură în gură. O legendă care circula  după al doilea război mondial arată că în timpul primei deflagraţii  mondiale ar fi existat un tunel care lega Casa Sfatului cu o peşteră aflată pe Şaua Tâmpei. Povestea spune că, în acest tunel, au fost ţinuţi prizonieri germani, blocându-se ambele intrări. Se mai spune că în muntele Tâmpa se află gurile a  3 sau 4 tunele. Catacombele şi tunelurile făceau parte din sistemul de apărare al cetăţii. Astfel de guri de intrare, majoritatea închise sau impracticabile, există pe străzile Cuza Vodă nr. 39, Mihai Viteazul nr.2, De Mijloc nr. 20, După Ziduri, Nucului, Canalul Timiş nr.18, în spatele Poliţiei şi în curtea Liceului de Artă.
Guri de intrare blocate. Adăpostul din curtea Grupului de Pompieri Ţara Bârsei  a fost săpat în perioada interbelică şi putea adăposti până la 200 de oameni. Cele două tuneluri de După Ziduri sunt adevărate galerii şi în ele  stăteau  până acum câţiva ani  boschetarii.  Acum sunt  blocate cu porţi de fier.Tunelul din curtea Liceului de Artă a fost înfundat cu ciment, transformându-se în grotă. În pivniţa Casei Mureşenilor  se află intrarea astupată a unui tunel subteran, avînd o înălţime aproximativă de 1,4 metri. Se presupune că tunelul trece pe sub Piaţa Sfatului şi de acolo spre Republicii, până  sub Tâmpa, dar nimeni nu confirmă aceast lucru. Se spune că şi Biserica Neagră este prevăzută cu trei tuneluri. Un  fost paroh al bisericii a recunoscut existenţa acestora, dar nu a vrut  să dea amănunte despre ele. Locatarii unei case de pe strada Ştefan Ludwig Roth (lângă Biserica Neagră) îşi amintesc că în copilărie se jucau prin tunelul care pornea din pivniţă şi ducea înspre Tâmpa.  Vechea Cetate de pe deal, actual complex turistic, construită în  anul 1524, are trei tuneluri.
Gropile din Piaţa Sfatului. Despre povestea gropilor  medievale cu provizii din Piaţa Sfatului se cunosc puţine lucruri. Pe la sfârşitul anilor ’50, a fost adusă  în Braşov, în cadrul unui turneu prin Europa, o balenă uriaşă, perfect conservată - Moby Dick, cum îi spuneau copii. Din cauza greutăţii, camionul cu balena s-a prăbuşit într-o astfel de groapă. Prin 1963-1964, un camion rusesc s-a prăbuşit într-o cavitate, lângă Muzeul de Istorie. O altă groapă cu provizii s-a descoperit la schimbarea pavajului din Piaţa Sfatului, în  anii 1987-1988. Se spune că gropile   se săpau  numai noaptea, după un obicei  respectat cu sfinţenie. Erau făcute  de un singur om, până la o adâncime de 2,5 metri. Interiorul era ars şi apoi umplut cu cereale şi alte provizii. În caz de asediu, localnicii puteau apela la acele rezerve strategice.
Istoricii infirmă. Radu Ştefănescu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie, contestă existenţa tunelurilor din zona Pieţei Sfatului . „Cunosc şi eu legendele. Mulţi spun că între Casa Sfatului şi Turnul Alb ar exista un tunel. Şi că acesta ar fi fost săpat pentru a asigura evacuarea locuitorilor în caz de pericol. Ei bine, acest tunel nu există. Când s-a înlocuit pavajul din Piaţa Sfatului, s-a săpat şi în jurul muzeului. Săpăturile au ajuns până la patru metri adâncime şi nimic ” , a afirmat  istoricul Radu Ştefănescu. Elena Cristian