“Să-l alegem preşedinte, că Băsescu nu ne minte”. Ei, ce vremuri, şi cum mai cînta cu patos Guţă, în tandem cu Prinţesa Ardealului! Ce le-o fi promis Machitoru? Că nu se-atinge de “fără număr, fără număr”? Fratee, şi vine Boc acu şi le dă o smetie. Boc, săracul, e tot mai euforic. Şi mai bîlbîit. Cred că-i cu nervii, ceva.
Cică o să facă el norme ca să-i impoziteze pe manelişti. De ce-or trebui norme ca să-i taxezi pe cocalarii ăştia? Scrie la codul fiscal că se impozitează orice activitate? Scrie. Şi de ce nu i-a plesnit pînă acum? Pentru că erau buni în oastea de strînsură a machitorului? “De-acum încolo îi impozităm”.
Da pînă-acum ce-a fost, iertare creştinească? De curiozitate, aşa, pentru manelele comandate în campanie a avut pedeleu contract? Sau alea erau donaţii… Da Mircea Băsescu, fratelo, a plătit cu bon fiscal ce-au bîzîit maneliştii cînd a botezat-o pe odrasla lu Formaţia, fata lu Bercea Mondialu?
Bref, Guţă, Salam, frateee, Băse v-a minţit! Naşpa! Dar să vezi epistemologie la ăştia. “E imposibil să impozitezi bacşişul. Şpaga e un lucru relativ, ca şi cînd n-ar exista”. Să n-avem vorbe, Adi de la Vâlcea e un filozof. Neokantian. de Adrian Teacă
