Clădiri memoriale din Braşov

Clădiri cu poveşti de viaţă impresionante se întâlnesc la tot pasul în  Braşovul vechi- de la case în care s-au născut sau au trăit oameni  celebri, la  imobile care au găzduit diverse societăţi culturale sau  comerciale. Câteva
sunt cunoscute ca urmare a unor plăci memoriale  amplasate pe faţade, dar, cu siguranţă, sunt mult mai multe imobile în  care s-a scris  istoria Braşovului şi care acum sunt trecute în uitare.  Am găsit micile poveşti  a câtorva dintre ele.

Casina  română. S-a înfiinţat în 1835, ca loc de întâlnire culturală   pentru  negustorii români. Aici au fost promovate ideile privind lupta    naţională  a românilor din Braşov. La împlinirea centenarului, pe   clădirea din Poarta Schei, nr. 3  a fost amplasată o placă pe care  scrie: „ Aici  a  fost sediul Casinei Române unde, cu ocazia  evenimentelor revoluţionare din 1848, au poposit personalităţi de frunte  ale vieţii culturale din Ţara Românească şi Moldova: Vasile Alecsandri,  Alecu Russo, Ioan Eliade Rădulescu, Cristian Tell, Gheorghe Magheru şi  alţii.” Istoria Casinei este legată şi de marile lupte politice din  vremea Memorandumului.
Grânarul cetăţii. Clădirea din  actuala  Piaţă Enescu  a fost construită în prima jumătate a secolului al  XVI-lea. Este una dintre cele mai vechi si bine păstrate clădiri din  oraş. A funcţionat ca depozit de mărfuri al Braşovului medieval, etajul  fiind destinat păstrării grânelor şi produselor alimentare. Depozitul  era  organizat pe străzi şi vecinătăţi. Acum, clădirea găzduieşte  cafeneaua Bistro de l"Arte.
Casa Honterus. În casa situată la  numărul 40 al străzii Nicolae Bălcescu s-a născut în 1498 cunoscutul   umanist sas Johannes Honterus. Fiul unui pielar, Honterus avea să fie  una dintre cele mai importante figuri ale Braşovului medieval. Johannes  Honterus este autorul "Descrierii Lumii" şi al "Gramaticii Latine" . De  asemenea,  Honterus a realizat prima hartă a Transilvaniei, a înfiinţat  tipografia şi a reorganizat liceul umanist care azi îi poartă numele.  Tot el a fondat prima moară de hârtie din România şi biblioteca şcolară .  
Casa lui Şt. O. Iosif. Pe un zid al casei de pe strada  Prundului, nr. 4, se află o placă memorială ce aminteşte că aici s-a  născut, în  1875 , poetul Ştefan Octavian Iosif. Îşi stabileşte  reputaţia de poet în epocă prin volumele: Patriarhale, Romanţe din Heine  , Poezii , Din zile mari , Credinţe .
Casa lui Bariţiu. În clădirea  de pe strada Republicii, nr. 23,  a locuit între 1866 şi 1876  publicistul şi istoricul George Bariţiu. Acesta a fondat la Braşov, cu  ajutorul tipografului Johann Gott, ziarul Gazeta de Transilvania, şi  apoi Foaie pentru minte, inimă şi literatură. A condus societatea  culturală Astra şi, spre sfârşitul vieţii, a fost preşedintele Academiei  Române.
Casa Paul Richter. În casa de pe strada Curtea  Bisericii Negre, nr.8 s-a născut în 1875 compozitorul Paul Richter. A  invitat, de la pupitrul filarmonicii pe care o conducea muzicieni de  renume, precum George Enescu sau Richard Strauss. Enescu i-a dăruit o  fotografie pe care a scris: „Domnului Paul Richter, valorosului muzician  şi inimosului director al Societăţii filarmonice din Braşov, sincer şi  colegial devotament.”
Muzeul  Ştefan Baciu. Casa de pe strada   Gheorghe Baiulescu nr. 9 este consacrată memoriei membrilor familiei  Baciu. Clădirea a fost construită în anii 1930 - 1931 de către  profesorul Ioan Baciu, tatăl poetului.
Casa memorială  a fost  înfiinţată  în anul 2003, prin donaţia familiei. Casa unde s-a născut şi  a trăit primii ani de viaţă Ştefan Baciu este situată pe strada  Michaell Weiss, nr.6. Considerat poetul oraşului, Ştefan Baciu (  1918-1993 ) a locuit în străinătate, din 1946. Din 1964 , s-a stabilit  în Hawaii, fiind profesor la Universitatea din Honolulu.
Casa  Gheorghe Nica.  Acesta a fost un negustor care a sprijinit  activitatea unor intelectuali, precum George Bariţiu, Andrei Mureşanu  sau Iacob Mureşanu. Pe placa  de pe clădirea de pe strada Sfântul Ioan,  nr. 7, scrie : „ Aici a trăit până la sfârşitul zilelor sale Gheorghe  Nica, participant la revoluţia de la 1848, unul dintre fondatorii  Casinei Române şi al liceului din Braşov, editorul primei pravile  comerciale româneşti. În această casă au fost puse bazele Gazetei de  Transilvania şi ale tipografiei din Braşov.” Tot în această casă, în  1848 revoluţionarii moldoveni au redactat „Prinţipiile noastre pentru  reformarea patriei ”, în care sunt prevăzute desfiinţarea iobăgiei,  împroprietărirea ţăranilor, unirea Moldovei cu Valahia.