„Crislamul“ va face din Braşov capitală religioasă?

Tot mai multe cercuri ecleziastice sunt îngrijorate în legătură cu eforturile recente ale unor biserici protestante în direcţia reconcilierii ecumenice între creştinism şi islam. În tot mai multe zone ale lumii se face vorbire despre o nouă religie „crislam“. Practic, este vorba de o comuniune a creştinismului şi a  islamismului sub aceeaşi biserică.

Partizanii noii mişcări „Crislam” susţin că oamenii de religie creştină nu-si pot iubi semenii, fără să fie în relaţii mai strânse cu ei. În Statele Unite al Americii, la sfârșitul lui ianuarie, două biserici diferite – Biserica Episcopală a Înălţării şi Lacul Avenue Biserica Baptista - au promovat în slujbele oficiate aceste idei.
Subiectul se pare că este discutat în cele mai înalte cercuri mondiale, crislamul fiind considerat o soluție care ar putea pune capăt conflictelor dintre cele două civilizații. Legătura dintre cele două lumi este Fecioara Maria – Miriam (mama lui Allah). Acest punct comun ar putea fi „cheia“ care ar putea deschide ușile celor două religii de către cei care încearcă realizarea unei astfel de comuniuni.
Braşovul, în centrul atenţiei. În acest context, în data de 26 decembrie 2010, la Brașov și-au făcut apariția, la ceremonia depunerii moaștelor Sfântului Gheorghe, la Biserica „Sfânta Treime“ din Șcheii Brașovului, șapte Mari Meștri care aparțin celor mai influente loje masonice ale lumii.
Chestiunea a fost remarcată și în cartea „Europa cu capul în stele și trupul însângerat“, semnată de Gheorghe Dragomir, fostul adjunct al șefului Serviciului de Informații Externe (SIE), în perioada 1990-1992. Dragomir susține în acest volum că „informații confidențiale atestă că prezența aleșilor (cei șapte mari maeștri – n.a.) la acest eveniment nu a fost întâmplătoare, ci confirmă interesul și atenția particulară ce se acordă Româ-niei de către inițiații lumii, considerând-o  «un tărâm sacru, Grădina Maicii Domnu-lui și Noul Ierusalim», care va lega spiritual Răsăritul de Occident, iar cultul Fecioarei Maria va fi liantul între Răsărit, Occident și Orient și simbolul religiei viitoare“.
Aici, tot ca o „coincidență“, apare faptul că Fecioara Maria A fost declarată protectoarea Brașovului de către Biserica Ortodoxă Română și cultele creștine…
De ce Fecioara Maria, pentru Braşov? „Oricine ştie puţină istorie a Braşovului cunoaşte că prima biserică a fost biserica evanghelică din Bartolomeu, cu hramul Sfînta Maria, în secolul al XIII-lea. A doua biserică din Braşov care a avut hramul Sfînta Maria a fost actuala Biserică Neagră, în secolul XVI. În Cetatea Braşov a predominat cultul catolic, care este mariologic, adică închinat Maicii Domnului, pe cînd cultul ortodox este hristologic, adică închinat lui Iisus Hristos. Motivaţia acestei propuneri este de pe poziţii catolice, şi cum în această perioadă ecumenismul este în floare, este normal. Asta nu înseamnă că din perpectivă ortodoxă ar fi rău, pentru că Maica Domnului este iubită şi la ortodocşi“, spunea preotul prof. dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului, la acel moment. Prima biserică ortodoxă din Braşov care a primit hramul Sfintei Maria a fost Biserica Adormirea Maicii Domnului binecunoscută şi sub denumirea de „Biserica Ortodoxă Braşovul Vechi“. Biserica a fost sfinţită în data de 11 mai 1783.
Fecioara Maria este cel mai venerat şi mai iubit sfînt al creştinătăţii, cele mai multe biserici şi catedrale purtîndu-i cu bucurie numele. Maica Domnului se bucură de mare dragoste şi preţuire atât în rândul catolicilor, cât şi al ortodocşilor sau evanghelicilor. La Maica Domnului se roagă toţi credincioşii care au un necaz, sunt bolnavi sau nu-şi găsesc alinare.
În popor, se spune că Maica Domnului e mijlocitoarea noastră în faţa lui Dumnezeu, pentru că toate rugaciunile sunt auzite mai întâi de Ea, iar pe cele adevărate şi vrednice i le spune lui Dumnezeu. O cinstim pe Maica Domnului ca fiind Fecioară, pururea Fecioară, ca fiind Maica Mântuitorului Iisus Hristos, ca fiind ocrotitoarea familiei, ocrotitoarea copiilor şi ocrotitoarea părinţilor.
România, „grădina Maicii Domnului“. „Tradiţia oraşelor vechi şi a construcţiilor din lume, dar mai ales din Europa, este ca acestea să fie sub protecţia unui sfînt. Pe de altă parte, spaţiul românesc a fost socotit în toate scrierile din vechime «grădina Maicii Domnului».
Maica Domnului este Născătoarea de Dumnezeu şi ea este cea care mijloceşte calea spre Adevăr, Lumină, Viaţă. Iar acum, la sărbătoarea celor 775 de ani ai atestării documentare a Braşovului, cred că este un moment foarte nimerit pentru a consacra oraşul nostru Maicii Domnului“, spunea preotul Stelian Manolache, păritele paroh al Bisericii Sfinţii Mihail şi Gavril, unul dintre susţinătorii demersului prin care Fecioara Maria a devenit oficial patron spiritual şi ocrotitoarea Braşovului.     S.S.