Dialogul pumnului în gură

„Am fost obligaţi şi ne-am asumat un program ambiţios de reformă, dar nu am comunicat suficient. Este vremea să comunicăm, să adunăm rândurile şi este vremea să comunicăm şi cu Opoziţia. Îmi exprim speranţa că toată joaca asta pe care am văzut- o în ultimul timp din partea opoziţiei se va opri. (…) Toate condiţiile pe care ni le-a solicitat domnul Ponta, în discursul de la învestitura guvernului, şi am apreciat tonul discursului la momentul respectiv, noi le-am luat în considerare. Au fost 15 solicitări, şapte se regăsesc şi în programul de guvernare al noului cabinet“, nu este un fragment din discursul președintelui Traian Băsescu, ci al Ancăi Boagiu, ex-ministresă la Transporturi.
Că este tras la indigo cu ce a spus matelotul de la Cotroceni, nu trebuie să surprindă pe nimeni. Întâi se Băse ceva la televizor, apoi restul greilor din PDL repetă ca papagalii. Nu o să insist ce înseamnă dialogul cu opoziția, cu societatea civilă. Dialogul de până acum a fost ceva de genul: noi am decis (ne-am asumat răspunderea etc.), voi vreți – nu vreți, beți agheasma portocalie.
Pe de altă parte, este logică disperarea după dialog a PDL: cu 8-10 pro-cente în sondaje (hai că le dau și 30%, cât a visat „buldogul“ Vasile Blaga pentru PDL), plus vreo 5 procente de la UDMR, dacă Kelemen Hunor reu-șește această performanță, actuala putere o pune de-o opoziție care o să-i scuture de toți banii adunați la Guvernare. Asta ca să nu mai vorbim despre niște dosare puse la dospit de DNA în toată țara, din motive politice.
Așa că este firesc să vezi cum PDL se gudură și se lingușește pe lângă Ponta și PSD. Ba, în plan local, strategii PDL au dat ordin să fie speculate orice nemulțu-miri dintre liberali și social-democrați. Ceea ce este iar firesc la nivelul po-liticii noastre balcanice, pentru că mai avem mult până vom vedea o luptă de programe sociale, economice, de politică externă etc. de Sebastian Dan