Georgică are revoluţia lui

Domn’primar al nostru, adică Georgică, zice că a ieşit şi el în stradă, să facă revoluţie. Da fiţi atenţi la mine, aşa cum el însuşi a cuvântat, Georgică Fără Frică spune cu guriţa lui că a ieşit să protesteze în 22 noiembrie, 89. Adică, să vă fie clar, da? El nu s-a amestecat cu gloata din Decembrie 89! El şi-a pus la cale revoluţia lui, în care doar el a strigat, oare ce? a protestat, oare unde şi a învins, oare pe cine? Da,  ia auziţi ce mai spune Georgică! Cică de acolo, de la revoluţia lui, a răsărit şi şansa vieţii sale: aceea de a ajunge primar. Hai, să mori tu Gică! Te căutau teroriştii lui Iliescu, te-au găbjit şi au răcnit cu glas tunător la tine: „ Bă, ai de ales! Ori te executăm, ori accepţi să fii primar!” Şi Georgică, ce să facă, a acceptat, că, vorba aia, mai bine primar decât...bişniţar. Că aşa bat unii cleampa gurii, că Georgică târşea el mătura ce târşea, să adune şpanul de unde lucra, da făcea şi bişniţă cu bilete de film pe la un cinematograf, nu spui care. Mă luai cu vorba şi uitai ce mai voiam să spun. Păi sigur că Georgică şi-a făcut revoluţia lui şi şi-a luat şi certificat, că ce, numai securistul ăla de bătea la oameni ca la fasole să aibă patalama de revoluţionar? Cum care securist? Paraschiv, nenicule, ăla de e secretar la Primărie şi ortac cu Georgică.