Guvernul Boc XX

Preşedintele Traian Băsescu avea în cap un nume de premier independent, unul numai bun să-l înlocuiască pe Emil Boc, un politician clujean detestat de 80% din populaţie. Din capul lui Băsescu şi până la fapte e cale lungă, de-aia el a rezolvat corupţia de tot şi a modernizat statul până la prăsele.
Cert e că niciunul din cei vehiculaţi zilele astea n-a vrut să se lege la cap cu guvernarea ţării, din motive evidente. Unul e că n-ar avea chef să conducă o ţară ca o maşină cu nevasta tâmpită în locul din dreapta, nevasta fiind FMI-ul care va comenta la absolut orice decizie în privinţa politicii interne.
Alta e că i s-a dus şi buhul, cine naiba ar vrea să conducă ţara cu Băsescu în coaste care nu s-a putut înţelege cu un om ca Emil Boc, recunoscut pentru slugărnicie. Presupunând că, vag, te înţelegi cu toţi amicii preşedintelui care sar peste tine de fiecare dată când au ceva important de rezolvat, ar fi şi problema imaginii. Cea internă oricum e varză, noul premier va trebui să ia măsuri dure pentru că poporul ăsta înţelege doar de pumni în gură şi nici atât. A doua e că, internaţional vorbind, eşti vax albina, nici naiba nu te bagă în seamnă când vine acelaşi Băsescu peste tine să se ia în gură cu ruşii, să-i ignore pe nemţi în favoarea americanilor şi să facă rugăciuni la adresa lacheului de Sarkozy.
Adică, pe extern, în Europa contează doar Germania, Franţa tace şi înghite orice, Italia şi Spania speră tot la banii nemţilor în caz de faliment, americanii au problemele lor şi, pentru ei, Europa se termină înainte de Canalul Mânecii, iar preşedintele ce te numeşte este exact în tabăra cealaltă. Pe plan intern, ţara e condusă de Jeffrey Franks prin edicte şi conferinţe de presă şi de Elena Udrea.
În condiţiile astea, până şi Geoană a declarat că nu are chef să conducă ţara. Boc nu.  de Ovidiu Eftimie