Situată în inima cetăţii braşovene, Piaţa Sfatului a reprezentat un centru comercial, social şi cultural de-alungul mai multor secole. Începând cu 1520, această piaţetă, numită în acea vreme Marketplatz, a obţinut dreptul de a organiza târguri. Braşovenii veneau aici nu doar pentru a-şi face cumpărăturile, dar şi pentru a se plimba, latura cu catedrala ortodoxă numindu-se Corso. Din 1364 era organizat aici un târg anual unde veneau nu doar negustori din cetate.
Ajungeau la Braşov vânzători din toate ţinuturile. În Piaţa Sfatului, a existat Stâlpul infamiei, unde au fost judecate vrăjitoarele şi se aplicau public pedepse corporale vinovaţilor de diferite fapte. Aici, în 1688, a fost decapitat Stefan Stener, şeful breslei cizmarilor, care s-a împotrivit intrării austriecilor în oraş. În clădirea din Piata Sfatului nr.16 funcţiona prima farmacie a oraşului. Piaţeta a fost organizată decenii întregi cu târguri pe fiecare din laturile sale.
Pe latura cu Cerbul carpatin era Şirul Florilor, iar în continuare până la Biserica Neagră, Şirul Fructelor. Pe marginea unde se află acum Banca Naţională se afla Şirul Inului, iar pe partea cu băncile de azi era Şirul Botelor. Din Piaţa Sfatului, se ajungea şi la târgul peştelui de pe străduţa Apollonia Hirscher. De asemenea, pe şirul cu catedrala ortodoxă se organiza Târgul Grâului. Aici însă era însă şi loc de plimbare.
În lucrarea sa „Braşovul de altădată”, cărturarul Sextil Puşcariu scria despre promenada de pe şirul „Târgul Grâului, care era pe atunci corso, cu trotuarul lui lat, pe care „flanau” braşovenii, era locul pe care erai sigur că întâlneşti cunoscuţi. Când o fată se logodea, cel dintâi lucru ce îl făcea era să iasă la „braţetă”, adică ţinându-se de braţul mirelui. Această plimbare era pentru cei ce nu observau verigheta de pe deget”. E.C.
