Uzina ,,Frații Schiel” – ,,Strungul” – Hidromecanica
Uzina a fost înființată în 1880. La început a fost numai un atelier mecanic profilat pe turnarea și prelucrarea pieselor de fontă. În 194, crescând, s-a reorganizat în regim de comandită. Locul de activitate a fost mutat în afara cetății medievale a Brașovului, unde a ramas până în 2012, când a început demolarea.
În 1919 are loc transformarea în societate pe acțiuni cu numele ”FRAȚII SCHIEL s.a.p.a.” și extinderea activității în domeniile reparații de locomotive și vagoane, echipamente și componente pentru industia minieră și utilaje de construcții, transmisii mecanice și strunguri paralele. În 1927 se inaugurează o nouă turnătorie de oțel dotată cu un cuptor electric de 1,5 tone. În 1930 se introduce o nouă forjă și un cazan cu aburi pentru repararea de vagoane, locomotive, utilaje din minierit și construcții. Începe fabricarea turbinelor hidraulice, iar firma devine pionier în România prin realizarea primului autobuz și a primului strung paralel.
După cel de-al Doilea Război Mondial, statul a devenit proprietar în urma naționalizării, numele schimbându-se în ,,Uzina Strungul”. Producția s-a diversificat: utilaje pentru extracția țițeiului, frâne hidromatice, turboambreiaje, convertizoare hidraulice de cuplu, compresoare de aer, sisteme de comandă hidraulică la distanță, acestea constituind acum ponderea producției societății. Din 1961 poartă numele de ,,Hidromecanica”, iar după Revoluție producția se diminuează treptat, în 2012 începe demolarea ei. Din primăvara anului 2014 este preconizată începerea construcției unui hipermarket CORA.
Fabrica de scule Teutsch – viitoarea IUS
Descendentă a vechii industrii brașovene, firma IUS își are originea îndepărtată în “Turnatoria de clopote” înființată în anul 1833 de Josef Franz Teutsch, cu sediul în Brașov, pe ulița Târgul Boilor, devenită acum Diaconu Coresi. Stă marturie a acestor începuturi casa de piatră care s-a păstrat până astăzi la nr. 6. În partea din față a casei a fost instalat atelierul de turnare, iar în două încăperi din spate se depozitau materiile prime și piesele turnate. Aici se fabricau clopote pentru vite, sfeșnice, foarfece speciale pentru tăiat fitile, mașini de călcat din aramă, piulițe și alte produse de uz gospodăresc.
Întrucat niciun alt atelier (din cele 1200 existente în rândul breslelor meștesugărești oficial recunoscute) nu avea acest profil, “Turnătoria de alama și clopote” a lui I. Teutsch răspundea unei reale necesități economice resimțită în Țara Bârsei. Astfel, pentru a satisface cerințele tot mai mari ale fabricilor, atelierelor și populației din zonă, s-a impus deschiderea unui nou atelier în Ulița Poștei (Livada Poștei), unde s-a diversificat gama produselor turnate. Aici se turnau și clopote mari de biserică de până la o tona. Multe din acestea erau comandate de bisericile de peste Carpați din țările române, Muntenia și Moldova. Odată cu desființarea breslei turnătorilor în anul 1858, patrimoniul turnatoriei a trecut în proprietatea familiei Teutsch, iar în anul 1868 s-a înregistrat la Sfatul Negustoresc (Camera de Comerț de mai tarziu) firma “JULIUS TEUTSCH”, ca una din primele de acest gen din Transilvania. Până în anul 1880 aceasta avea sa fie singura turnătorie din Brașov și regiune, care furniza piese de schimb pentru industrie. În anul 1882, firma ,,Julius Teutsch” devine lider al industriei brașovene de profil, iar în anul 1894 a fost achiziționat un nou grup de clădiri pe strada Gării (astăzi Iuliu Maniu nr. 13) unde s-a concentrat întreaga activitate de prelucrări mecanice, turnătoria continuându-și activitatea în vechile ateliere, unde, pe lângă turnătoria de bronz, s-a înființat și turnătoria de fontă. Extinderea a continuat în anul 1908, când s-a achiziționat un teren viran lângă vechea gară de călători (actualmente, Strada Harmanului nr.58), teritoriu care a aparținut intreprinderii până în anul 2008, unde s-au construit un atelier de fierărie și o mare hală de turnătorie.
Primul conflict mondial nu a modificat esențial profilul firmei, iar după incheierea lui s-a procedat la refacerea stricăciunilor pricinuite, reîncepandu-se activitatea de producție normală. În 1920 s-au introdus motoarele electrice pentru acționarea utilajelor în locul locomotivei cu aburi. S-au fabricat roți de antrenare, corpuri de pompe, stâlpi pentru iluminat,etc. Pentru punerea de acord a denumirii firmei cu noul profil de productie si extinderea obiectului de activitate, in anul 1927 firma IULIUS TEUTSCH” s-a transformat in TURNATORIA SI FABRICA DE SCULE TEUTSCH”. În același an s-a început fabricarea uneltelor și sculelor de mână, firma brașoveană devenind astfel prima din România care a trecut la acest profil de productie. În 1936 s-a turnat în premieră națională primul batiu de strung. Profilarea fabricii pe producția de mașini unelte și scule de mână, cât și cererea tot mai mare a acestor produse, au condus la construirea în anul 1938 a unei noi hale de producție lângă turnătoria din strada Hărmanului. În perioada 1941-1944, fabricarea multor produsele de bază a fost abandonată, trecandu-se la producția de război. În urma bombardamentelor din perioada aprilie-iulie 1944, clădirile din str. Harmanului nr. 58 au fost distruse, iar atelierele și turnătoria au fost mutate la Târlungeni, unde au funcționat până în anul 1947, când s-au reconstruit pe vechiul amplasament.
Din 1948, de la naționalizare ,”Turnatoria și Fabrica de Scule Teutsch” a luat denumirea de “IOAN FONAGHI”. În anul 1949, intreprinderii i s-au adaugat: mica fabrica “AMEPA” din strada Lungă nr. 247, care producea mandrine, șublere, etc. cât și fabrica de pânze pentru fierastraie de lemn “PRIFARO” din str. Harmanului nr. 12, lărgindu-se astfel profilul intreprinderii. În 1998 Fabrica IUS a fost privatizată, pachetul majoritar de acțiuni fiind preluat de către grupul francez MOB.
Surse: http://www.mob-ius.ro, http://www.hidromecanica-brasov.ro/
