Brașovul a avut în perioada interbelică sau chiar de pe vremea Imperiului Austroungar fabrici renumite și în industria alimentară și a cosmeticelor. Cele mai cunoscute sunt Hess – Poiana și Beiersdorf – Nivea.
Hess – Poiana Produse Zaharoase – Cibo – Poiana Kraft Jabobs Suchard
Fabrica a fost construită în mai multe etape: În anul 1899 a fost construită fabrica de produse din ciocolată “Hess” – Unitatea 1, actuala unitate a Kraft Foods România de pe strada Al. Ioan Cuza nr.3. În anul 1925 a fost construită fabrica de ciocolată și specialități din ciocolată, fabrica deschisă de frații Stollwerk veniți din Bratislava – Unitatea 2, actuala unitate a Kraft Foods România de pe strada De Mijloc nr.37 A. Între anii 1948 - 1954 o dată cu naționalizarea, statul devine proprietar al ambelor unități producătoare de ciocolată din Brașov iar în anul 1954 ambele unități producătoare de ciocolată se unesc în aceeași fabrică sub aceeași denumire: „Dezrobirea”. După 12 ani denumirea aceastei fabrici este din nou schimbată. Astfel în anul 1966 „Cibo” va deveni pentru încă 25 de ani noua denumire a fabricii de ciocolată din Brașov. În anul 1989 fabrica de ciocolată „Cibo” va deveni „Poiana – Produse Zaharoase S.A”. O dată cu redenumirea acesteia, noi strategii de marketing au fost adoptate, astfel încât fabrica lansează în același an pe piața românească noi mărci de produse zaharoase, acum devenite tradiționale: „Poiana”, „Silvana”, „Smash”, „Suchardine”, „Sugus”.
În urma achiziției din anul 1994 de către Compania Multinațională Kraft Foods, a fabricii „Poiana – Produse Zaharoase S.A.” aceasta din urmă își va schimba denumirea în „Kraft Jacobs Suchard Romania S.A.” iar în anul 2000, Kraft Jacobs Suchard este numită „Kraft Foods România”. Ca urmare a crizei economice din anii 2008-2009, fabrica din Brașov și-a încetat activitatea, produsele Poiana menținându-se pe piața românească, fiind însă importate din Bulgaria. În noiembrie 2013, Lidl România a anunțat că este interesat de construcția unui hipermarket pe locația fostei fabrici Poiana.
Leo – Beiersdorf – Nivea – Clorodont- Colgate-Palmolive
Nivea este prima fabrică de cosmetice din România, începuturile sale datând din anul 1926. Apoi, după naționalizare, Întreprinderea de Produse Cosmetice «Nivea» Brașov, a reprezentat o firmă românească care a reușit să monopolizeze Orientul Apropiat și Europa estică (blocul comunist), datorită raportului calitate-preț avantajos. Au fost comercializate sute de tipuri de produse, între care paste de dinți, creme de ras, creme pentru piele, săpunuri, deodorante, șampoane, parfumuri și ape de toaletă, produse chimice pentru gospodărie etc.
În 1840, la Brașov se deschidea un atelier de fabricat săpunuri. Un altul a fost înființat în 1896. Cele două ateliere vor intra, după naționalizarea din 1949, în componența fabricii de săpun „Poiana”.
Fabrica Nivea din Brașov își are începuturile în laboratorul de cosmetică „Leo”, existent din 1926, înființat inițial la Ghimbav. Adevăratul său act de naștere se află însă în adresa Ministerului Comerțului din 7 decembrie 1923. Treptat, laboratorul își deschide noi secții, producând în perioada interbelică pasta de dinți, praful de dinți și apa de gură „Chlorodont”, ca și crema cunoscută inițial sub numele de Leoderm. Încă din primul an de activitate al laboratorului, sunt aduse din Anglia și Italia rizomi de mentă, punându-se astfel bazele primelor culturi cu această plantă în împrejurimile Bodului. Sunt puse în funcțiune instalații pentru extragerea din plante a uleiurilor necesare aromatizării pastei de dinți. Din 1932, laboratorul devine fabrică, numele ales fiind Chlorodont.
Trebuie menționat faptul că firma Chlorodont România aparținea de concernul german Chlorodont, primul care a fabricat și impus la nivel mondial pasta de dinți în tub metalic. Concernul devine lider mondial, exportând în toate țările lumii. Materiile prime se aduceau în cea mai mare parte din Germania și se produceau aici creme și paste Nivea. Din 1936 se livrează emplastre, iar din 1938 și săpun. În iulie 1950, vechile fabrici Chlorodont și Beiersdorf sunt comasate în întreprinderea „Nivea”, căreia i se adaugă la 1 septembrie 1956 și fabrica Poiana. Directorul fabricii Beiersdorf, Vasilică Tarția, a fost torturat de autoritățile de represiune brașovene, după care a fost trimis în temniță la Aiud. Din cauză că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia în 1997 în urma unui proces, Nivea Brașov a deținut, un timp, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui.
După 1957, fabrica a fost retehnologizată în vederea producției de sortimente noi. În zona Bod se dezvoltă o unitate de culturi agricole, lângă vechile plantații de mentă, cărora li se adaugă lavandă și salvie, pe o suprafață de peste 280 de hectare. Mușchiul de stejar era utilizat ca fixativ, iar cetina de brad pentru aroma de rășinoase. În această perioadă, fabrica deschide și o secție de cercetare, care va lansa tehnologii îmbunătățite pentru noile produse.
Din 1963 se trece la producția proprie de tuburi de aluminiu pentru pastele de dinți și cremele de ras, iar din 1965 se dau în folosință doze pentru spray-uri și aerosoli. În anii ’70, secția de emplastare începe producția a mai multe sortimente de romplast, pansaplast, bandă adezivă și leucoplast dublu.
Anii ’80 au consacrat firma pe piața internațională. Este perioada de maximă înflorire a întreprinderii și totodată perioada cu cele mai multe sortimente aflate în procesul de producție (de ordinul sutelor).
După 1990, firma a fost redenumită Norvea. În 1993, prin privatizare, Colgate-Palmolive a preluat 76% din acțiuni, iar în 2006 a cumpărat și restul de 24% de la foștii acționari ai Norveei. Din 2009, Colgate-Palmolive anunță relocarea firmelor din România în Bulgaria, iar fabrica din Brașov este transformată în spații de birouri.
Produse cunoscute: săpunuri – Magnolia, Exotic; paste de dinți – Cleștar, Cristal, Irinel,Mărgăritar, Ossidenta, Pell-Amar, Norvea,Perla; creme de ras – Călin, Triumf; creme de piele (de mâini, antirid, de față) – Catifelin, Diafan, Gazel, Nivea, Norvea, Nutrin, Perla; spray-uri, fixative (cosmetice și pentru uz casnic) – Bob, Cadran, Comfort, Dacia, Di-Da, Dublet, Gazel, Molid, Revin, Șah; parfumuri, ape de toaletă – Cordial, Gazel, Șah.
Surse: wikipedia, adevarul.ro , wikipedia
