Fabrica de ciment Kugler – ,,Temelia”
Fabrica de ciment Portland Kugler&Co. a fost una dintre cele mai vechi întreprinderi de profil din România. De-a lungul timpului, cu materiale de la fabrica Kugler (redenumită ulterior ,,Temelia”) s-au construit cele mai mari proiecte de infrastructură ale țării noastre: barajele de la Porțile de Fier, Teliuc, Argeș și Paltinu, Podul de peste Dunăre de la Vadu Oii, orașul Victoria, cartierele de blocuri din perioada comunistă din Brașov, Teatrul Dramatic și… Casa Poporului.
Pionierat în domeniul cimenturilor
Istoria fabricii începe în 1891, când familia Kluger ridică o fabrică de ciment dotată cu cuptoare verticale (cea mai nouă pe atunci și o capacitate de producție de 6 mii de tone de ciment anual. În 1913, fabrica se extinde, se fac investiții noi în utilaje, iar capacitatea de producție ajunge la 36.000 tone ciment anual, ceea ce însemna că fabrica din Brașov (Kronstadt) era printre cele mai mari fabrici de ciment din întreaga Ungarie.
Primul Război Mondial aduce fabrica în situația de a produce în regim de beligeranță, clientul unic devenind armata Austroungariei. După război, Brașovul revine României, iar între 1924-1929 reîncepe modernizarea și extinderea fabricii. Se montează două cuptoare verticale moderne și instalații aferente de pregătire a materiei prime.
Cea mai modernă fabrică de ciment din România în perioada interbelică
Manopera costisitoare și calitatea inferioară a cimenturilor produse în cuptoarele verticale determina reprofilarea fabricii pe cuptoare rotative. În anul 1931 intră în funcțiune cuptorul rotativ ,, Lepol” nr. 1, iar în 1937 cuptorul ,,Lepol” nr.2. O dată cu cuptoarele rotative au fost instalate capacități noi de concasare și măcinare, atât pentru materia primă, cât și pentru ciment.
În 1941 se mecanizează operațiile de încărcare și transport în carieră, prin achiziționarea a două excavatoare și introducerea transportului cu locomotive Diesel. Producția fabricii în 1938 atinge 64.970 de tone de ciment.
Naționalizarea, extinderea și decăderea post-comunistă
În 1948 Fabrica Kugler&Co. este naționalizată de către noul regim comunist și redenumită ,,Temelia”. În 1962 întreprinderea s-a profilat pe producerea de cimenturi hidrotehnice utilizate la construcția de baraje. Barajele construite în totalitate cu ciment de la ,,Temelia” sunt cel de la Vidraru (Argeș) și Paltin-Doftana (Prahova). Baraje construite parțial cu ciment ,,Temelia” : Porțile de Fier 1 și 2. În 1970 fabrica de ciment de la Comarnic s-a comasat cu Temelia, fiind trecută exclusiv pe fabricarea cimenturilor albe și colorate, unicul producător din țară.
Producția de var începe în 1950, fiind puse în funcțiune două cuptoare verticale de var ,,Ekhardt & Hotop”, cu extracție mecanizată. În 1970 cuptoarele au fost prevăzute cu o instalație de hidratare în vederea producerii de var hidratat pentru construcții și hidroxid de calciu tehnic.
În 1965 Fabrica Temelia se extinde cu Secția Răsăritul, care începe producția de calcar pentru industria chimică și piatră spartă pentru drumuri. De asemenea, se produc mozaic și filler de calcar.
După 1990, compania s-a privatizat prin metoda MEBO. În 1994, jumătate s-a desprins și a format SC Prescon SA, firmă care a stat la baza grupului Prescon deținut de omul de afaceri Ioan Neculaie. O altă parte, în jur de 20%, s-a transformat în Temvar SA, înființată în noiembrie 1994, intrată în insolvență în 2012. Gheorghe Duțu, fost director tehnic la Temelia, a fost asociat și director general al Temvar SA din 1996 până în 2000, când a intrat în Camera Deputaților. Ani de-a rândul, fabrica Temelia a avut probleme de mediu, pentru că răspândea în aer, chiar în mijlocul orașului, mult mai multă pulbere fină decît prevăd normele de protecție a mediului. În anul 2003, grupul belgian Carmeuse a preluat 96,7% din acțiunile Temelia Brașov, cu fabrici de var la Deva și Brașov, de la HeidelbergCement pentru 10 – 11 milioane euro. În 2007 fabrica Temelia a fost dinamitată pentru a face loc hipermarketului Magnolia Center – Carrefour Express (mai întâi Carrefourul de azi s-a numit Artima). Complexul comercial a fost realizat de un consorţiu format din mai multe firme româneşti, printre care şi TEMVAR SA, cu finanţare externă.
Demolarea silozului de ciment în anul 2007:
Surse: Broșura jubiliară ,, Fabrica de Ciment și Var ,,Temelia” Brașov 1891-1971 – Grigore Onofrenco (director în funcție al fabricii în 1971), Monitorul Expres,wikipedia
