Butuza, REGELE asfaltului, al elicopterelor, al aerului şi chiar al decibelilor, continuă, cu o consecvenţă, să spunem, neacademic, vecină cu nesimiţirea să-i ignore pe braşovenii care trebuie să suporte zgomotul infernal al elicopterului său cu care trece, de două ori pe zi, razant, peste case şi cartiere ca să aterizeze la palatul său.
Zuruie geamurile, latră cânii, plâng bebeluşii, pensionarii mai iau o pastilă de inimă, dar lui Butuza nici că-i pasă. Păi de ce i-ar păsa? Cine să-l întrebe de sănătate? Georgică, ăla de-i primar şi ar trebui să aibă grijă de liniştea cetăţenilor? Hai, că ne apucă sughiţul de râs!
Ăia de la Mediu, care au promis că fac măsurători fonice să stabilească nivelul decibelilor scuipaţi de Butuza peste braşoveni şi nu au curajul să măsoare nici măcar zgomotul unei flatulaţii trase de “Supremul” şi acoliţii lui ?
Măi, nea’ Butuza, uite, mai dăm noi o mână de ajutor organelor. Am aflat că elicopterul lu’matale e cam naşpa. Nu doar de la decibeli. Cică n-are motor de rezervă, cum zice la lege, şi, dacă rămâi în pană, în aer, nu cazi pe nisipurile de la Dakar ci peste case şi oameni. Că mata eşti inconştient, n-avem nicio treabă. Da bre’, voi ăştia , organele, ce faceţi, ne scuipaţi pe banii noştri!
