Lacustre şi lătrate

Deci plouă, deci lătrăm, what"s new pussycat? Unora le plouă doar pe parbrizul cinic al limuzinei, altora pe umbrela al cărei fâş se desprinde măcar de o spiţă şi îţi tot zici că o coşi, dar uiţi de cum se duce ploaia. Unora le plouă direct în casă, pentru că băieţii cu mansardarea au lăsat şantierul pe bloc şi au plecat puţin cu alte treburi. Altora le plouă în gură şi în creier, pentru că moalele capului e prea moale şi ia apă mereu. Ne mai plouă în buzunare, în inimi, în pantofii care plescăie şi-ţi fac bucuria să nu te lase desculţ tocmai acum, când banii-s drămuiţi pe următoarele săptămâni, luni şi ceea ce mai urmează lunilor până la, să zicem, categoria grea, deceniul. Aşa departe? Înseamnă că ai rate. Plouă şi nici pe Bacovia nu-l mai găseşti printre picături, iar despre ploaie se vorbeşte strict în statistici, aluviuni care blochează circulaţia, culturi mănate. Lătrăm. Lumea-ntreagă e o scenă cariată pe care se latră. De la puricii umilelor potăi până la saint-bernarzii politici cu butoiaşele goale la gât, cu toţii latră de cum deschid ochii până se dă stingerea. Se latră haotic, sub formă de înjurături scurte, medii, plictisitor de lungi, sub formă de comentarii şi răspunsuri la comentarii, prin false luări de poziţie. Există forumuri de lătrători la tot pasul. Se latră din principiu, din prostie, din consecvenţă, de foame, de probă, de conjunctură, se latră... să fie. Da" până la urmă despre ce e vorba în propoziţie? Păi că n-avem case, n-avem d"ale gurii şi uneori ne regulăm cu gândul la vreun nemernic, până ne podideşte plânsul şi primim în loc de "mulţumesc frumos"  un "dracu" să te ia". Şi nici măcar nu-l cunoaştem personal pe nemernic, dar ştim că în fiecare zi ne mai taie câte-un pic din leafă, din potenţă, din respectul de sine. Statistici paralizante şi sondaje ruşinoase. De ce mă obligi să dau cu subsemnatul că l-aş vrea pe Ceauşescu înapoi? Îţi spun că nu-l vreau. De ce concluzionezi că democraţia nu-i de nasul poporului meu când poporul meu e rupt în bucăţi de mari interese personale şi corupţie? Îţi spun că nu vreau comunism. Şi mai vreau să se oprească ploaia, dar despre asta voi avea o discuţie privată cu cel mai răbdător ascultător din câţi există, care înţelege foarte bine despre ce este vorba în propoziţie. Tocmai de aceea, mă gândesc, nu de şanse ducem lipsă.

de Alina Bârsan