Leac de oftică

M-am tot gandit de ce oare este, încă,  Georgică atât de înverşunat împotriva Aeroportului Internaţional “Braşov- Ghimbav”. Întâi am zis că omul, nefiind de-al locului, nu pricepe ce importantă ar fi această investiţie pentru zonă şi ce deschidere i-ar da. Normal, mi-am spus, dacă Georgică nu-i la el acasă, ci e venetic pe aste meleaguri, nu are cum să simtă ca noi. El avea o altă “durere”: acolo unde e obârşia sa şi unde a crescut, adică la Buruieneşti, un sătuc amărât şi prăpădit, Georgică, pe vremea aceea Ghiţă, se îngloda mereu  pe uliţe, în noroi,  sau înota în praf. Acum e fericit, şi-a pus asfalt la Braşov, mult asfalt, nu contează dacă materialul e prost şi se duce repede, facem altul, nu? că, pentru asta, se găsesc bani! Şi tot gândindu –mă aşa de ce se pune Georogică de-a curmezişul investiţiei, mi-am dat sema că altul e motivul supărării sale: pentru că nu  a putut scrie mare, pe asfalt,  numele său de primar- gospodar, ar fi vrut ca aeroportul să îi poarte numele. Că tot zice el că a făcut şi a dres pentru acesta, că doar el a rezolvat totul, că ăia de la Cejeu au stat cu deştu’ în gură şi el şi-a tocit papucii pe la Bucureşti. Domnu’ Căncescu, zău aşa, împliniţi-i dorinţa lui Georgică, că nu vă costă nimic. Înţelegeţi dumneavoastră cum devine chestia şi că e bine să nu te pui cu prostul, că are mintea odihnită! Să vedeţi ce se cuminţeşte Georgică după aia! Vă rugăm, domnu’ Căncescu!