Avem aşa: o fundaţie, Mişcarea Populară, născută la ordin. La ordinul “tatălui spiritual” Traian Băsescu. Lansată de consilierii prezidenţiali, sprijinită de nişte ţuţeri activi pe Facebook, şi condusă de un prieten de-al Lăzăroiului, care a lucrat cîndva nişte chestii pentru Cotroceni.
Abia pritocită, şi scoasă la o cafea de tătucul providenţial, mişcarea e contestată vehement , uneori golăneşte, chiar din partea aia a “dreptei intelectuale” căreia i se adresează. Nu contează, tatăl spiritual e mulţumit de progenitură şi-i suflă în pînze cu toată forţa celor 8 procente pe care le mai are în dotare.
Ca urmare, mişcarea iniţiată de sus vrea să pornească de jos (!?), pentru a ajunge iarăşi sus. Cînd se va transforma în partid. Dvs înţelegeţi ceva? Eu înţeleg doar că tot ce atinge în ultima vreme Băsescu se usucă şi cade.
PDL-ul, chiar dacă mai face fiţe şi mai ies unii cu declaraţii de amor din colţul gurii, se bucură că a scăpat din strînsoarea “leprosului”. Şi de Udrea. Prostiile alea de formaţiuni exhibate pompos de MRU şi Neamţu, sînt deja în moarte clinică.
Aşa că şi Mişcarea Populară are toate şansele să se transforme într-o leprozerie. De care se vor feri toţi cei care mai au niţică minte, ca de laptele cu aflatoxină!
