Pe tema pregătirii pentru viață a unui adolescent care termină liceul în România (cu luatul bac-ului fiind altă poveste) s-a scris și se va mai scrie mult, de multe ori fără rost. Din păcate, mulți tineri nu pot spune că știu ce înseamnă să ”iei viața în piept”, la 18 ani totul e – încă – roz, cum spuneau bătrânii. Unii nu știu nici cât costă o pâine și, cu atât mai puțin, cum se câștigă o pâine.
Întrebând la întâmplare mai mulți liceeni brașoveni dacă au idee ce înseamnă doctrină (conform DEX: totalitatea principiilor unui sistem politic, științific, religios etc) sau a face politică (conform DEX: a lua parte în mod activ la discutarea și rezolvarea treburilor statului)., primești rapid răspunsuri de genul: ”Nu mă interesează!”, ”Ce sunt ălea?” sau variațiuni pe aceeași temă.
Recent, în acest trist context al zilelor noastre menționat mai sus, a apărut drept salutară ideea reactivării Grupării Colegiale Liberale (GCL) pe județul Brașov. Liceenii și-au ales și conducerea, președinte fiind Cosmin Andrei Pîrvu, vicepreședinți Raul Dascălu și Aurelian Mohan, iar membri ai forului de conducere sunt Denisa Coman, Melisa Răducan , Andreea Șimon și Silviu Rențea. După cum afirmă un reprezentant al Partidului Național Liberal (PNL) Brașov, „vorbim de o structură care se adresează strict tinerilor cu vârste între 16 și 19 ani. Practic, până la 18 ani ei sunt simpatizanți, neputând deveni membrie de partid decât după majorat. Organizația s-a reînființat la cererea liceenilor, după modelul celei existente în perioada interbelică, atunci la studenți fiind președinte Mircea Ionescu Quintus, iar președinte al elevilor de liceu era Dinu Zamfirescu”.
- Este o școală de viață
GCL este importantă pentru că se ocupă cu formarea aptitudinilor de comunicare ale tânărului, îl familiarizează cu activitățile politice, dar și cu instituțiile statului și cu atribuțiile acestora. În plus, adolescenții înțeleg și descoperă modalitățile prin care pot aduce în atenția liderilor politici probleme care țin de generația lor.
„Este o relitate că adolescentul român își ia, vrând-nevrând, informațiile despre politica acestei țări din mass-media, în ultimii ani scena politică devenind din ce în ce mai mult un fel de arenă a scandalurilor ce frizează de multe ori ridicolul. Ce înțeleg ei din ce văd pe la televizor? Mi-e și frică să mă gândesc! Școala românească nu consideră, deocamdată, important să-i familiarizeze pe tineri nici măcar cu câteva noțiuni elementare despre doctrinele politice. În alte țări, cum ar fi Olanda, liceenii studiază la istorie și astfel de teme, tocmai pentru a înțelege câte ceva din mecanismul vieții politice. Cu atât mai mult ne bucură receptivitatea celor câteva zeci de liceeni ai GCL și sperăm că vor fi din ce în ce mai mulți”, a mai spus reprezentantul liberal.
