Luntriile lui Rasaliu

Dacă ai o luntre o pui pe apă şi vâsleşti. Pe curent sau contra curentului. Depinde ce gânduri ai. Dar ce faci dacă ai două şi tu eşti doar unul? Urmând o vorbă din popor te pui, pardon de expresie, cu curul în amândouă. Da’ cum vâsleşti în cazul asta? şi cum te descurci cu curenţii? Dacă unul e într-un sens şi celălat în alt sens? Ce naiba faci? Că rămâi pe loc! Iată o problemă complicată în a cărei rezolvare corectă doar senatorul pedelist Rasaliu ar putea să ne dea ceva indicii. Dânsul tocmai se află într-un astfel de experiment iniţiat, după toate aparenţele, din raţiuni politice bizare. Calculele domniei sale i-au spus, probabil, că, dacă se face că sare la gâtul lui Boculeţ şi al miniştrilor săi şi face tărăboi că ăştia nu dau bani pedeleilor din teritoriu, s-a scos şi cu Scripi şi cu electoratul. Bilă albă pentru el, bilă albă pentru Georgică. Că se poartă, nu-i aşa, disidenţa în partid. Nu ştiu câte necunoscute are ecuaţia lui Marian. Ar fi nasol însă dacă lipseşte aia cu bâldâbâcul!