Mâncarea de fast-food a prins şi la braşoveni

Potrivit unui studiu realizat de romanialibera.ro, Braşovul se află pe locul patru în topul judeţelor cu cele mai multe fast-food-uri.

Braşovul împarte această poziţie cu judeţele Argeş, Iaşi şi Timiş. Pe primul loc se află Bucureştiul, urmat de Constanţa şi Cluj.
Cine n-are. Există şi judeţe care nu au un restaurant de tip fast-food. Este vorba de judeţele Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Neamţ, Covasna, Harghita, Satu Mare, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Alba-Iulia, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Giurgiu, Teleorman. În total, 19 judeţe „mai sănătoase". Nu pentru mult timp, însă. Doar lanţul KFC Romania îşi propune să mai deschidă în 2011 zece restaurante, două de tip drive-thru în Bucureşti, câte unul în Ploieşti şi Bacău, iar restul în localităţi în care brandul încă nu este prezent. Primul restaurant inaugurat în 2011 este restaurantul KFC din Brăila, singurul fast food din judeţ până în prezent, se arată în studiul RL.
Ce mâncăm. În funcţie de distribuţia fast-food-urilor în diferitele regiuni din ţară, gusturile culinare ale românilor diferă. În sudul României, Muntenia, Banat şi Transilvania, mâncărurile preferate sunt pizza, fripturile, sandvişurile, shaorma, în timp ce în Dobrogea este preferată mâncarea chinezească. În restaurantele din Moldova sunt căutate ciorbele acre, iar în Oltenia şi Maramureş, mâncărurile mixte (categorie în care sunt incluse, spre exemplu, tochiturile, sarmalele), arată un studiu realizat în martie de Unilever Food Solutions. În ceea ce priveşte frecvenţa cu care românii mănâncă în oraş, 24% o fac de 2-3 ori/săptămână, 42% o dată la 2-3 săptămâni şi 34% cel mult o dată pe lună.
Nu-s sănătoase. „Dacă nu ar fi existat fast-food-ul, astăzi probabil am fi fost cu toţii mai slabi", susţin nutriţioniştii. „Produsele de tip fast-food sunt pline de grăsimi, sare, zahăr. Le mâncăm în cantităţi mari şi nu ne săturăm pentru că ne oferă plăcere precum drogurile sau sexul. Pe termen lung însă, acestea determină rezistenţa la insulină, diabet, boli de inimă, cancer", spune Susan Carnell, cercetător pe tema obezităţii la Universitatea Columbia. (SUA).
Rezultate parţiale. Studiul a luat în calcul doar lanţurile naţioanale sau internaţionale de produse de tip fast-food. Nu s-au luat în considerare magazinele locale care vând astfel de produse. În Braşov există zeci de astfel de fast-food-uri, un exemplu fiind cele din zona Teatrului Dramatic, unde B-dul 15 Noiembrie s-ar puea transforma în curând într-o adevărată Rue du Shaorme a Braşovului.