După discuțiile dintre cei doi colideri ai USL de luni, întrezărim cum va arăta Constituția în cîteva puncte esențiale. Dacă au bătut într-adevăr palma Crin și Victor, atunci cel mai important aspect este cel legat de relația președinte-premier.
Concret, partidul care are cel mai mare număr de mandate face propunerea pentru postul de premier, iar preşedintele nu are dreptul să o refuze! De ce e important? Pentru că tranșează clar problema guvernării în 2016. Cînd se presupune că președinte va fi Antonescu.
PSD a avut de-a lungul anilor, cu o singură excepție, în 2008, cel mai mare număr de mandate. E greu de crezut că peste 3 ani, la alegerile parlamentare, nu va propune premierul. Și, iarăși, e aproape imposibil să nu reușească premierul desemnat să formeze o majoritate. UDMR și alții mai mici abia așteaptă ocazia.
În plus, s-a clarificat și ce-l durea foarte tare pe orgoliosul Ponta: reprezentarea la Consiliul European. Premierul va reprezenta țara la CE, cu excepția cazurilor în care se vor discuta acolo chestiuni de securitate sau de politică externă.
De ce cred că e un troc? Liderul liberal e la mîna PSD, e clar. Dacă le-a dat pesediștilor siguranța că vor avea premierul, cedînd din prerogativele prezidențiale, atunci devine evident că a vrut să aibă o minimă garanție: că va fi candidatul susținut de alianță în 2014.
Sigur, totul e, deocamdată, doar pe hîrtie. Odată văzut cu sacii (Constituția) în căruță, Ponta l-ar putea trage-n piept pe Crin, sub presiunea baronilor și a socrului mic. Și să iasă-n față anul viitor cu un alt candidat. Poate chiar el. E un risc asumat. Crin Antonescu nu are alte opțiuni. Vom vedea dacă trocul va funcționa.
