Memorialul Jilava îi comemorează pe anticomunişti

Institutul Naţional al Patrimoniului şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor au semnat un protocol de colaborare care are ca subiect transformarea Fortului 13 - Jilava, declarat monument istoric de interes naţional, într-un memorial dedicat deţinuţilor politici, conform Mediafax. Iniţiativa transformării Fortului 13 în Memorialul Jilava aparţine Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, protocolul fiind prezentat într-o conferinţă de presă, la sediul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. La eveniment au participat printre alţii ministrul Culturii, Puiu Haşotti, braşoveanul Octav Bjoza, preşedinte al AFDPR, şi fostul preşedinte al României şi preşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie Emil Constantinescu. Referitor la necesitatea înfiinţării Memorialului Jilava, Octav Bjoza, preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii Comuniste din România şi fost deţinut politic la Jilava a spus că "Este deosebit de important ca acest muzeu să se facă mai repede, pentru că, insist cu încăpăţânare, este mult mai important să citim istoria de la făuritorii de istorie şi nu de la istoricii care scriu după dosare". “La nivel de ţară, mai suntem aproximativ 3.000 de deţinuţi politici", a mai spus preşedintele AFDPR. Prezent la conferinţa de presă de la Ministerul Culturii în calitate de participant, alături de Lech Wałęsa, Václav Havel, Jeliu Jelev, Ion Văduva Popescu, Andrei Zaharov, dizidenţi şi fondatori ai memorialului victimelor totalitarismului de la Washington, fostul preşedinte al României Emil Constantinescu consideră că un astfel de memorial se impune şi la Jilava. "Acest memorial va pune în evidenţă partea neagră a istoriei neamului nostru, o parte neagră pe care trebuie să ne-o asumăm tocmai pentru ca nimic din ce a reprezentat totalitarismul de orice fel să nu se repete", a spus fostul preşedinte. Comisia Europeană, care a lansat Proiectul pentru protejarea resurselor de apă, arată că România trebuie să îşi dezvolte măsurile potrivite în direcţia folosirii responsabile a acestor resurse, în condiţiile în care protejarea lor, la nivel cantitativ şi calitativ, reprezintă un "punct critic".