După o absenţă de 37 de ani, eminentul om de litere şi ştiinţe, americanul de origine română Mihai Nadin este dornic să se reîntâlnească cu vechii săi prieteni şi colaboratori şi nu numai. În prezent braşoveanul Mihai Nadin este o somitate a lumii ştiinţifice internaţionale (conduce Institutul pentru coordonarea sistemelor de anticipaţie ANTE din Dallas şi este Profesor emerit în artă şi tehnologie al Universităţii din Columbia-Ohio.
Întâlnirea cu braşovenii va avea loc miercuri, 21 septembrie, la ora 17, la Clubul Copiilor - Grădina Bastion (lângă complexul Star).
Mihai Nadin s-a născut la Braşov, în 2 februarie 1938, şi este Licenţiat al Facultăţii de Electronică (1968) şi al Facultăţii de Filosofie (1971). S-a consacrat activităţii publicistice, la început ca redactor la secţia culturală a ziarului „Drum nou” din Braşov, făcându-se cunoscut apoi prin colaborări la „Contemporanul”, „Cronica”, „Revista de filosofie”, „Familia”, „România literară”, „Teatru”, „Vatra”, „Ateneu” şi altele. Se numără printre fondatorii revistei „ASTRA”, pe care a şi condus-o, în calitate de redactor-şef, între anii 1974 şi 1975, când a ales calea exilului, stabilindu-se mai întâi în Germania, şi pe urmă, din 2004, în SUA, unde, ca invitat special la University of Texas din Dallas, s-a consacrat aproape în exclusivitate carierei universitare şi cercetării ştiinţifice la vârf.
A publicat 18 cărţi, printre care în domeniul literaturii şi artei: „Lawrence Olivier, aventură în universul lui Shakespeare” (1968); „O zi pentru podoabe”, roman (1971); „A trăi arta” (1972); „Reîntoarcerea la zero” (1972); „Cămaşa lui Nessus” (1973); „Pictori din Braşov” (1975); „Pana de gravitaţie” (2001), precum şi numeroase lucrări ştiinţifice în limbile engleză şi germană, dintre care „MIND – Anticipation and Chaos”; „T.S. Eliot”: „The End is Where We Start From”; „The Civilization of Illiteracy” şi altele i-au adus notorietatea prin caracterul lor de pionierat. Este, de asemenea, autorul a 140 de studii, multe având ca obiect cercetarea sistemelor de anticipare şi efectele anticipării.
