Moartea moare greu

Săptămâna trecută a însemnat în istoria contemporană a României doar că o cântăcioasă pe care omeneşte nu o puteai asculta fără o doză serioasă de insulină în venă, a dat pe gât o căldare din pesticidul cu care salvezi cartofii de dăunători. Deşi cei 6 ani de medicină mă fac tot timpul să-mi conving semenii că suicidul e o boală care nu are niciodată explicaţii, cică s-ar fi sinucis de supărare că niciun radio nu-i mai difuza muzica, plus că nici nu se mai simţea frumoasă, asta nu din vina radiourilor, înţeleg. Într-o vreme în care afonii deveneau faimoşi oameni de presă, analfabeţii scriau la ziare, hâdele prezentau ştiri la teveu, iar ţesătoarele mureau după Petre Roman, şi cântăcioasa noastră trăia cu impresia că e vedetă. Motivul e simplu: atunci când parcarea e goală, ai cea mai frumoasă maşină din parcare, chit că e o rablă sinistră pe care REMAT-ul nu ţi-ar da voucher.
Sigur puritanii mă vor considera din cale afară de cinic, însă pentru „vedetele” apuse de multă vreme, să dai ortul popii e cel mai bun lucru pentru carieră, iar Michael Jackson poate depune oricând mărturie că nu scriu tâmpenii. Într-un singur an, omu’ şi-a plătit cam toate datoriile, a „rămas” şi cu ceva bani, lumea îi cumpără CD-urile şi face flashmob-uri în cinstea lui, una peste alta, şi-a revitalizat cariera şi încă se vorbeşte despre el. Aşa şi cu a noastră cucoană: discurile sunt la mare căutare, membrii formaţiei de acompaniament, altminteri nişte anonimi penibili, cu părul lung şi slinos, sunt invitaţi la teveu, Gigi Gheorghiu e chemat pe la spectacole de teamă să nu se sinucidă şi el, iar ziarele quality sigur se pregătesc să scoată câte o ediţie de colecţie „Best of Fata cu părul de foc”.
Îngrozitoare e puterea exemplului negativ pe care funeraliile aproape naţionale şi odele închinate „curajului” artistei o au: să ne imaginăm că peste o lună sau două, doamna gospodină privitoare de Poveştiri adevărate îl va trimite pe soţul Nelu până la chioşcul de ziare, să ia  gazeta cu CD-ul, şi după prima ascultare îşi va spune ca pentru sieşi: "nu mă mai simt frumoasă, am în baie nişte Domestos şi m-aş sinucide ca o artistă, dar dacă mă bate Nelu?"  de Mihai Băra