Apoi, în Ţara lui Moş Crăciun, am scăpa şi de guvernanţii, mono, poli şi muticolori, care, asemeni unor clovni de duzină, se scălâmbâie dizgraţios în timp ce îşi scot, una după -alta, duzinele de veste colorate cameleonic, le schimbă între ei, le întorc pe dos şi iar pe faţă, doar, doar or hiponotiza publicul şi or smulge ropote de aplauze şi ovaţii, la scenă deshisă de la publicul pe care doar ei îl cred, dar nu e!, prost
În Ţara lui Moş Crăciun, unde preşedinte ar fi chiar Moş Crăciun, n-am avea nici parlamentari veroşi şi porniţi pe căpătuială, care să se facă doar că fac legii drepte, când ei nu se gândesc decât cum îşi facă lor burta mare, maţul mare, contul mare!
În ţara lui Moş Crăciun ar fi altfel, cu totul altfel! Cum însă utopiile rămân utopii, hai să-l rugăm pe Moş Crăciun ca, măcar de acum şi până după Anul Nou să îi ia pe toţii şi să îi bage în sacul lui mare, pe care să îl lege bine la gură! Să nu-i mai vedem şi sa nu-i mai auzim!