Familia Mureşenilor a avut mari merite în viaţa culturală şi politică a Braşovului, dar şi a Transilvaniei. Clădirea în care a locuit Iacob Mureşianu a devenit muzeu în 1968, iar în ultimii ani „Casa Mureşenilor” a ajuns foarte cunoscută, în urma numeroaselor evenimente culturale organizate aici. Muzeul s-a înfiinţat ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei Mureşianu. Acesta găzduieşte o valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi o arhivă de peste 25.000 de documente. Situată în Piaţa Sfatului, nr.25, clădirea a ajuns la familia Mureşianu, în 1840, prin căsătoria lui Iacob cu Sevastiţa Nicolau. Decenii la rând, aici a fost sediul ziarului „Gazeta Transilvaniei”.
Din istoria Mureşenilor, s-au distins în mod deosebit:
• Iacob Mureşianu (1812-1887). Profesor, publicist, membru de onoare al Academiei Române, conduce direct „Gazeta Transilvaniei” din 1850 până în 1877 şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, între 1850 -1865.
• Andrei Mureşianu( 1816-1863), văr cu Iacob. Filozof, poet şi publicist, colaborator al lui George Bariţiu la presa braşoveană, este autorul poeziei „Deşteaptă-te Române”, care a devenit cântecul revoluţionarilor de la 1848, fiind numit de Nicolae Bălcescu Marseilleza românilor. S-a numărat printre conducătorii Revoluţiei paşoptiste, făcând parte din delegaţia Braşovului la Adunarea de la Blaj, din mai 1848. Din 1990, „Deşteaptă-te Române”, este proclamat imn naţional.
• Aurel Mureşianu (1847-1909), fiul lui Iacob, este unul dintre fondatorii societăţii studenţeşti România Jună, la Viena.Renunţă la o carieră juridică strălucită în capitala imperiului, unde şi-a luat doctoratul în Drept, pentru a prelua conducerea ziarului „Gazeta Transilvaniei”, în 1878, misiune pe care a îndeplinit-o până în 1909.
• Iacob Mureşianu(1857-1917), fiul lui Iacob , a fost compozitor şi profesor la Blaj.
• Traian Mureşianu (1864- 1901), fiul lui Iacob, a fost sculptor.
• Din a treia generaţie fac parte fii lui Aurel Mureşianu: A.A. Mureşianu(1884-1950), publicist şi istoriograf şi Iuliu Mureşianu ( 1902-1956), sculptor.
Una dintre cele mai mari contribuţii la răspândirea spiritualităţii româneşti a fost adusă de familia Mureşenilor prin publicaţia „Gazeta de Transilvania”.
„În istoria jurnalisticii române din Ardeal, „Gazeta Transilvaniei ”ocupă un loc de frunte, deşi a rămas o foaie provincială- doctorul Aurel Mureşianu, credinciosul şi îndelungatul ei director şi-a câştigat mai multe merite decât mulţi adversarii săi mai populari, care în locul gravităţii acestuia aduceau zeflemeaua, ce prinde mai uşor la publicul mare,” scria cărturarul Sextil Puşcariu, care a fost colaborator al Gazetei.
Muzeul „Casa Mureşenilor” din Piaţa Sfatului poate fi vizitat de marţi până vineri, între orele 9 şi 17, iar sâmbătă şi duminică, între 10 şi 17.Taxele de vizitare sunt: adulţi - 4,5 lei, elevi şi studenţi - 1.5 lei, pensionari - 3 lei.
