Victoria sărăcuţă a naţionalei lui Răzvan cu Luxemburgul mi-a adus aminte de cum a inaugurat Boc, mîndru ca o găină care a căcat un ou, un flintic de 10 kilometri dintr-o autostradă.
Comună e şi gargara lor suficientă şi arogantă: “facem ceea ce trebuie”, “şansele noastre sînt intacte”, “lumea va aprecia ceea ce facem noi”, “nu-mi voi da demisia”, “viaţa va demonstra că noi am avut dreptate”, “depinde numai de noi”, “numai aşa putem ieşi la lumină”, “să transmitem mesaje corecte”, “sînt sigur că ne putem atinge obiectivul”… şi tot aşa, pînă la greaţă.
Gloabele lui Răzvan şi gloabele lui Boc. Toate pline de bani şi de ifose. Nişte mazete. de Adrian Teacă
