Nokia pleacă, taxele rămân!

Plecarea companiei Nokia de la Jucu a înfierbântat politicienii, moderatorii tv, a curs multa cerneală (virtuală sau nu) pe acest subiect. A fost oarecum direct proporţională dezamăgirea de acum cu frenezia din 2008, când s-a inaugurat fabrica. Atunci vedeai la tv numai reportaje cu muncitorii de la Bochum disperați și unii cretini de pe la noi își râdeau în barbă de cum le-am tras-o și că noi românii putem fi mai pricepuți pe bani mai puțini. Acum s-a întors roata…
E de înțeles tragedia celor 2200 de clujeni rămași fără slujbă, îi compătimesc, dar nu-mi amintesc ca acum câțiva ani să fi fost doliu național când s-a închis fabrica Tractorul. Sau după ce mii de salariați au plecat de la Steagu după privatizare. Numai la noi în oraș au rămas în câțiva ani peste o sută de mii de oameni fără loc de muncă, și lumea politică trăia cu asta fără a se gândi ce pune în loc.
Se poate spune că e oarecum o situație diferită, că asta e o multinațională mare nou venită pe meleagurile noastre. Tot din Brașov putem da și exemple de multinaționale care au plecat pe la vecini: Kraft și Colgate&Palmolive. Și aici au rămas în urmă șomeri pe care nu i-a absorbit piața muncii, iar pe ei nu i-a mai mângâiat nicio televiziune pe creștet, nimeni nu s-a gândit la nivel macro câte salarii compensatorii ar trebui să primească. Ştirea abia dacă a trecut de granițele județului într-o formă pasageră.
Guvernul portocaliu (sau verde, sau violet, depinde ce vopsea va mai adopta) încearcă să ne distragă atenția de la adevăratul motiv al plecării investitorilor din ultimul val: fiscalitatea excesivă. Până când nu vor învăța că economia n-o salvezi prin inventarea de noi impozite, ci prin micșorarea celor existente, companiile vor tot pleca. Până la urmă tezele lui Karl Popper despre statul minimal nu erau doar vorbe în vânt. Dacă ne uităm atent la noua criză, ea nu e provocată de prea mult liberalism în economie, ci… dimpotrivă – de prea puțin. Statul social și protecționismul au dus la situația de azi. de Mihai Nanu