Nu vă fie frică, Boc nu pică!

Scriu aceste rânduri pentru a-i încuraja pe fanii lui Emil Boc. Nu există, ziceţi? Ei, măcar familia, colegii de la sală, menajera… Aşadar, dragilor, Emil rămâne în funcţie. Am zis! Trăiască Boc V! Pe ce mă bazez? Păi, pe gândirea profundă a preşedintelui. Ia să vedem: a promis că va analiza în septembrie guvernul. Asta se traduce prin „îi remaniez de le sar mucii”. Vrea vulgul sânge? Le dau sânge! Dar cum? De cei trei udemerişti nu se poate atinge. Că-l lasă ungurii cu fundu-n borviz. De uneperistul lui peşte, popogeneralul, tot aşa. Plus că ăla nu suflă în faţa lui. Rămân pedelicii. Cu sau fără carnet. Să-i vânture pe greuceni? Pfuai, greu al dracu’. Mafioţii ăştia sunt cu banii, cu relaţiile, cu influenţa. Hm, ce i-ar mai smotoci. Poate Berceanu…să mai vedem. Udrea? Hai, valea! Ce mai rămâne: Vlădescu, Şeitan, ăla de la comunicaţii şi mai e unul la agricultură, na, c-am uitat. Gata? Gata. Boc nu? Noo, ce, am căpiat? Un alt premier ar trebui să se ducă în parlament, cu programul, chestii. Să-l dea pe mâna opoziţiei şi a mârâitorilor? Neh. Las’ că-i bun Boc. Mişto ar fi s-o pună pe  Nuţi premier, mie-mi place maxim ideea, dar nu-i încă momentul. Oricum, madam e premierul din umbră. Care decide, dar nu se expune. Cam asta e.
Fain ar fi mers acum un  guvern cu PNL, plus UDMR. Să trezească din morţi alianţa DA. Nu merge, fir-ar.  Zurliul ăla de Crin tot zghiară cu „umflătura malignă” pedelică, şi trimite mesaje para-creştine pesedeului, gen „pax vobiscum”. Dracu să-i ia. N-ai cu cine, mă, nişte ţărani! de Adrian Teacă