Peste 10.000 de persoane participă sâmbătă la slujba de canonizare a Mitropolitului Andrei Şaguna, care are loc la Catedrala Mitropolitană din Sibiu.
În catedrală se desfăşoară Sfânta Liturghie, oficiată de aproximativ 50 de ierarhi români şi străini, în fruntea cãrora este PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de Patriarhul Teodorus al Alexandriei.
După Sfânta Litrughie, va începe ceremonialul propriu-zis de canonizare a Mitrolitului Andrei Şaguna, care constă în citirea tomosului, ce va fi semnat de toţi membrii Sfântului Sinod.
Va fi cinstit pe 30 noiembrie. Potrivit Mitropolitului Ardealului, IPS Laurenţiu Streza, tomosul este un fel de pergament din piele de viţel, care prevede că "de acum până în vecie" Mitropolitul Transilvaniei Andrei Şaguna va fi cunoscut drept Sfântul Andrei Şaguna şi va fi pomenit în fiecare an în 30 noiembrie, odată cu Sfântul Andrei, ocrotitorul României.
După canonizare, biserici din întreaga ţară vor putea purta hramul Sfântului Andrei Şaguna, iar la ctitorirea unor biserici se vor putea solicita moaşte ale acestuia din Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Slujba e transmisă în direct de postul Trinitas TV.
Copilărie zbuciumată. Andrei Şaguna s-a născut la Miskolc, în Ungaria, la 20 decembrie 1808, într-o familie de negustori aromâni. A avut o copilarie zbuciumată din cauză că tatăl lui a dat faliment, iar arhiepiscopul romano-catolic de Egger, Ştefan Ficher, l-a determinat sa treacă la catolicism împreună cu întreaga familie. Potrivit legilor de atunci, cei trei copii, între care Anastasie, viitorul mitropolit, au fost declaraţi romano-catolici. Dar, tot potrivit legilor de atunci, la vârsta de 18 ani fiecare dintre cei trei copii a declarat că vrea să se întoarcă la credinţa pe care mama lor, Anastasia, nu a părăsit-o.
Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe. Cu rezultate excepţionale la învăţătură, studiind la Universitatea din Pesta filosofia şi dreptul şi cunoscând mai multe limbi străine, Şaguna şi-a îndreptat paşii spre Vârşeţ, unde era o şcoală teologică. La 24 de ani, după terminarea studiilor teologice, face un an de noviciat la Mânăstirea sârbească Hopovo. La 25 de ani a fost tuns în monahism, pe 12 octombrie 1833, sub numele de Andrei. Timp de 13 ani a activat în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe. Ajunge, în 1848, patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Vicar general la Sibiu. În 1846, după moartea primului episcop român de la Sibiu, Vasile Moga, mitropolitul ortodox sârb de la Karlovitz, Iosif Raiacici, l-a numit pe arhimandritul Andrei Şaguna vicar general al Episcopiei vacante de la Sibiu. A fost hirotonit arhiereu în Catedrala ortodoxă din Karlovitz, în Duminica Tomii din 1848, de mitropolitul Iosif Raiacici, viitorul patriarh, asistat de doi episcopi sârbi. Făgăduia atunci să-i „trezească” pe românii ardeleni.
Lider al mişcării naţionale. Mitropolitul Andrei Şaguna este considerat cel mai de seamă om politic ardelean. Pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, în 1848, a fost ales preşedintele comitetului Marii Adunări. Alături de Avram Iancu, a fost sufletul mişcării de eliberare a românilor ardeleni. Şaguna a prezentat petiţiile cu 16 revendicări politico-naţionale împăratului, la Innsbruck şi la Viena. A tipărit mai multe manuale şcolare şi cărţi bisericeşti.
A înfiinţat liceul braşovean care-i poartă numele. După ce a fost ales episcop, Andrei Şaguna a dezvoltat Seminarul teologic din Sibiu, a înfiinţat liceul braşovean care-i poartă numele şi a ridicat 339 de şcoli. La îndemnul lui Şaguna, avocatul Emanuil Gojdu a creat o fundaţie din care să se acorde burse pentru elevi, studenţi, dar şi meseriaşi. S-au acordat peste 5.000 de burse până la Unirea din 1918.
Înmormântat la Răşinari. A cumpărat actuala Reşedinţă mitropolitană şi câteva clădiri în Sibiu. A murit la 16/28 iunie 1873 şi, potrivit dorinţei sale testamentare, a fost înmormântat lângă biserica mare din Răşinari, unde el slujise de multe ori, „fără pompă, fără muzică şi fără predică”. La înmormântarea lui au participat mii de români veniţi din toate părţile Ardealului.
Şaguna şi Braşovul. A fost ales mitropolit în 1864. Cu câţiva ani înainte de moarte, mitropolitul Şaguna a vizitat Braşovul. A fost găzduit în casa negustorului Stănescu. În timpul şederii sale aici, a fost vizitat de negustori de frunte. Soţia excentrică a unui negustor a servit 20 de feluri la masă. La Hotelul „Pomul Verde“, în cinstea marelui mitropolit, s-a dat un banchet pentru 150 de persoane. (A.G.% L.A.)
