Prima bancă din Transilvania, la Braşov

Banca săsească  „Kronstädter Allgemeine Sparkasse” (Casa Generală de Economii din  Braşov) a fost o prima  instituţie de acest gen  din Transilvania. La  iniţiativa lui Peter Traugott Lange von Burgenkron  (1795 - 1875),  funcţionar la cancelaria imperială din Viena,  a fost  deschisă, în  1835, prima unitate bancară din  oraşul nostru, dar şi din Ardeal.
Destinată  meseriaşilor. Casa Generală de Economii era, de fapt, o  cooperativă de credit cu un capitalul iniţial de 3.996 de florini,  subscris în cote egale de 54 de persoane. Ideea înfiinţării unei bănci  a  apărut în ideea  anihilării cămătarilor şi zarafilor, care  dădeau bani  împrumut cu dobânzi mari, dar şi cu scopul stimulării circulaţiei  banilor câştigaţi din muncă cinstită. Scopul său declarat era de a  propaga spiritul de economie în rândurile calfelor, meseriaşilor,  zilierilor şi servitorilor din comunitatea săsească din  Transilvania.Iniţial, politica băncii îşi propunea acumularea de capital  şi atragerea clienţilor săraci, având şi caracter de ajutor reciproc, a  susţinut apoi  industria braşoveană, pentru ca ulterior să înceapă să  cumpere proprietăţi imobiliare. Sigla firmei era stupul de albine, iar  sloganul  :„Munceşte, adunã, sporeşte!“.
A ridicat şcoli. Banca a evoluat şi s-a transformat în societate pe acţiuni,  în 1896.   În toată existenţa sa, a avut numeroase acţiuni   caritabile. Statutul  Sparkasse arată că 25% din venitul net era  folosit pentru finanţarea  spitalului  orăşenesc, dar mai exista şi  un fond special din care se  făceau donaţii oamenilor nevoiaşi sau care rămâneau pe drumuri în cazul  unor dezastre, cum ar fi incendiile. Din banii băncii s-au ridicat şi  înstituţii de învăţământ, cum sunt Şcoala evanghelică de fete  şi Şcoala  de gimnastică, primul institut de acest gen din Transilvania. Tot Casa  Generală de Economii din Braşov a construit clădirea Reduta.
De  la lada de bani, la seif.  Primii bani erau păstraţi în lada  casieriei, ce era armată cu benzi metalice şi prevăzutã cu trei  încuietori. Lada se afla  în camera funcţionarilor. Aceasta  a fost  înlocuită, în anul 1839, cu o casă metalică. În 1858, apare seiful de  oţel blindat, montat într-o încăpere sigură.În 1928, a fuzionat cu Banca  de comerţ şi industrie din Braşov şi cu cea din Bucureşti. În 1848, la  instaurarea comunismului, banca a intrat în lichidare forţată.