Zilele trecute s-au împlinit 50 de ani de la montarea primului stâlp electrificat al CFR. Practic, debutul lucrărilor de electrificare, a căii ferate româneşti, a fost înregistrat în ziua de 27 decembrie 1960, atunci când maistrul Liviu Vintila montează, în staţia Predeal, stâlpul metalic nr.69 - primul stâlp de electrificare la calea ferată, pe o fundaţie de beton monolit.
Deschiderea oficială. După această dată, lucrările de electrificare continuă în ritm alert. Deschiderea oficială a circulaţiei, are loc 9 iunie 1963, când, în prezenţa şefului de atunci al statului, Gheorghe-Gheorghiu-Dej, locomotiva electrică „BB-12141” a remorcat primul tren, spre Predeal. La 9 decembrie 1965 prima locomotivă electrică ASEA, tip 060-EA, adusă din Suedia, efectueză cursa de probă între Braşov şi Predeal, fapt ce marchează terminarea probelor tehnologice, şi darea în exploadare comercială.
Locomotive româneşti. În 1966 (la 20 aprilie) se termină electrificarea tronsonului Predeal- Câmpina, în 1967 e finalizat tronsonul Câmpina- Ploieşti Vest. Tot în acest an prima locomotivă electrică 060-EA, ieşea de pe porţile uzinelor „Electroputere”, iar, la 16 februarie 1969, primul tren remorcat de o locomotivă electrică sosea în Bucureşti, odată cu terminarea electrificării liniei Ploieşti Vest- Chitila- Bucureşti Nord. În 1966, era deschis şi primul atelier de electrificare, condus de inginerul Nicu Condacse.
Gara de pe izvoare
Odată cu electrificarea liniei Braşov-Predeal, s-a pus problema construirii unei cladiri noi a Gării Predeal. S-a abordat un proiect îndrăzneţ, o clădire pe 3 nivele, cu suprafeţe din sticlă, care va fi inaugurata în 25 decembrie 1968. Gara din Predeal se află la altitudiea de 1000 m, fiind cel mai înalt punct atins de CFR. Sub platforma ei se afla izvoarele naturale ale râului Prahova.