Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România şi Asociaţia Națională pentru Protecţia Pacienților, cu sprijinul European Liver Patient Association, au lansat „Carta Albă a Hepatitei C în România – Probleme, provocări și răspunsuri 2013-2018”. Acesta este primul document prin care societatea civilă propune o politică publică privind combaterea hepatitei C în România.
„Din ce în ce mai multe asociații își asumă cu multă responsabilitate rolul pe care eu am încercat să îl promovez și în mandatul precedent, și anume să colaboreze cu autoritățile pentru a lua o decizie. Am hotărât la nivelul conducerii Ministerului Sănătății să consolidăm prin protocoale o relație instituțională între autoritate și asociațiile de pacienti, pentru a duce mesajul mai departe către cetățeni. România are o problemă cu hepatita C, cum are și cu multe altele. Conștientizând că aceasta există, împreună putem găsi soluția. Întâlnirea de astăzi este un pas în identificarea priorităților pentru a veni în sprijinul pacienţilor”, declară Eugen Nicolaescu, Ministrul Sănătăţii.
Carta Albă a Hepatitei C în România este un pas concret din planul de acțiune pentru soluționarea problemei hepatitei C în România, pe care specialiștii în sănătate și reprezentanții asociațiilor de pacienți au decis să îl implementeze la finalul anului trecut. „Considerăm că acest document, care luptă împotriva hepatitei C, este un început pentru elaborarea unei strategii care să cuprindă toate formele de hepatită, inclusiv pentru hepatita B şi coninfecţia B cu D. Având în vedere prevalenţa medie din ţara noastră, promovăm accesul la cele mai noi terapii. În final, medicul trebuie să aibă posibilitatea de a alege liber si de a oferi pacienţilor cele mai bune soluţii terapeutice”, menționează Marinela Debu (foto), preşedinte APAH.
Cu privire la poziția României pe harta Hepatitei C, conf dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterolog la Institutul Clinic Fundeni afirmă: „România este ţara cu cea mai mare prevalenţă europeană în ceea ce privește hepatita C. Am tratat un număr redus de pacienţi, ceea ce înseamnă că avem un bazin mare de pacienți încă infectați cronic. Este o boală vindecabilă dacă este depistată într-un stadiu timpuriu de hepatită cronică. Si chiar dacă investiția într-un tratament antiviral modern poate ajunge până la 30.000 de euro, nu se compară cu costurile cumulative ale bolii lăsate netrată – care ajunge la ciroză, complicații sau transplant, ceea ce înseamnă costuri de sute de ori mai mari”.
În ultimii 10 ani, au beneficiat de diverse scheme de tratament antiviral aproximativ 40.000 de bolnavi în România. Documentul prezintă situația delicată a ţării noastre în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de hepatita C, analizează practicile europene în combaterea hepatitei C şi oferă soluţii pentru o strategie naţională de combatere a acestei boli, în România. În anul 2028, România s-ar putea confrunta cu circa 260.000 de cazuri de hepatită cronică, 100.000 de cazuri de ciroză compensată și 40.000 de cazuri de ciroză decompensată. O asemenea morbiditate ar pune presiuni majore asupra sistemului de asigurări de sănătate pentru îngrijirea pacienţilor aflaţi în stadii avansate ale bolii.
