Şaguna, pepinieră de academicieni

Înfiinţat în 1850, Liceul Andrei Şaguna a devenit în timp  una dintre cele mai prestigioase şcoli din ţară. În decursul istoriei sale, aici s-au format mii de elevi de excepţie. 49 dintre acestia au devenit membri ai Academiei, colegiul braşovean ocupând primul loc la nivel naţional dupa numărul de academicieni pe care i-a dat.

În anul 1850, la iniţiativa protopopului Ioan Popazu, a omului politic  George Bariţiu, dar şi a locuitorilor români din Braşov, au început cursurile Gimnaziului Mic Român de Religie Ortodoxă Orientală. Orele se făceau într-o clădire închiriată, Casa Băcanului. Banii pentru  deschiderea şcolii au fost daţi de Biserica Sfântul Nicolae din Şchei şi de  Sfânta Adormire din Cetate, însă au făcut donaţii  şi mai mulţi negustori  care doreau  învăţământ românesc la Braşov.  

În 1851, episcopul  Andrei Şaguna pune  piatra  noii clădiri a gimnaziului de 4 clase. După 1860, se înfiinţează şi ciclul superior, ceea ce va face ca numărul elevilor, mulţi  veniţi şi din Ţările române să ajungă la câteva sute. Din anul 1922, şcoala va purta numele ctitorului său, Andrei Şaguna, care  a fost recent  canonizat de Biserica Ortodoxă.

Impresionanta sală festivă  a colegiului este dominată de dictonul latin ,,literis et virtuti’’, învăţătură şi valoare. În 1882, toată protipendada Braşovului înghesuită în această sală, a aplaudat frenetic opereta Crai Nou, de Ciprian porumbescu, cântată pentru prima dată la Braşov.

Personalităţi de marcă au fost dascăli la Şaguna, printre care Virgil Oniţiu, Andrei Bârseanu, Gheorghe Dima, Sextil Puşcariu, Ioan Moşoiu, Emil Cioran. Promoţii, după promoţii, saguniştii braşoveni au format elita romînească a profesorilor, scriitorilor, artiştilor,  medicilor sau a oamenilor de ştiinţă. 49  au ajuns membrii Academiei române, colegiul braşovean ocupând primul loc la nivel naţional dupa numărul de academicieni pe care i-a dat.

Elena Cristian