Se întorc grofii la Braşov

Localitatea braşoveană Budila,  singura din ţară cu patru conace, va fi reşedinţa de vacanţă a urmaşilor  unor conţi maghiari care au avut moşii aici. Unul dintre castelele  revendicate a fost câştigat şi acum se lucrează la renovarea lui.  Deocamdată, va fi doar casă de vacanţă, dar edilii speră ca acest  eveniment să atragă turişti sau investitori.

Cine aude de Budila  se gândeşte la romi, având în vedere avalanşa de ştiri despre  reprezentanţii acestei etnii. Din cei aproximativ 4000 de locuitori,  peste 2000 sunt romi. Puţini ştiu, însă, că Budila este singurul sat  românesc care are 4 castele. Acestea au fost ridicate în secolul 18 de grofii  maghiari sau conţi, cum li se mai spunea. Domeniile în care îşi aveau  reşedinţele grofii Mikeş, Nemeş şi Beldy se întindeau pe mai  multe hectare şi cuprindeau, pe lângă clădiri şi acareturi, grădini,  livezi, iaz cu insulă, foişoare.Viceprimarul din Budila, Godri Iosif,  spune că documentele arată că, încă din secolul 13, groful Beldy s-a  aşezat în zonă.

Stăpâneau Curbura Carpaţilor

Grofii  stăpâneau pământurile din satele din Curbura Carpaţilor- de la Teliu,  Vama Buzăului, până la Dobîrlău şi Mărcuş şi mulţi localnici lucrau  pentru ei. Cronicile arată cât de greu trăiau ţăranii de pe moşiile grofilor,  care impuseseră taxe şi munci asupritoare. Mulţi etnicii maghiari au,  însă, cuvinte de laudă depre cei care le-au dat de lucru. După ce au  venit comuniştii, grofii au fost alungaţi şi statul a pus  stăpânire pe conace. Pe vremuri, locuri şi clădiri pline de faimă, acum  starea lor de ruină le face dezolante- unele ziduri s-au dărâmat, iar  geamurile au fost sparte de puştii puşi pe şotii. Una dintre clădiri a  fost furată, cărămidă cu cărămidă, iar copacii sunt tăiaţi pentru a fi  încălzite sutele de cocioabe care adăpostesc famiile sărace de romi.

Prostituatele  din conac

După 1950, tovarăşii au deschis aici o şcoală  de corecţie pentru prostituatele din bordelurile braşovene şi din alte  părţi ale ţării. Se dorea ca femeiele uşoare să iasă cetăţene model.  Multe dintre fostele dame de consumaţie s-au măritat cu săteni din zonă  şi au devenit femei respectabile. Altele au fost „recalificate” şi au  fost trimise în uzinele sau pe ogoarele patriei. După ce s-a desfiinţat  lagărul de reeducare, conacele au găzduit o şcoală de mecanici agricoli  şi un liceu agroindustrial, unde veneau tineri din toată ţara. Liceul  s-a mutat, apoi, la Prejmer. După 1982, când domeniile au fost preluate  de ONT Carpaţi, începe degradarea complexului. În sălile frumoase unde  conţi şi contese pline de mătăsuri dansau şi primeau oaspeţi de seamă au  fost aduşi… 1000 porci. Coteţele cu parchet şi arcade au fost  desfiinţate după vreo 8 ani. După revoluţie, proprietăţile au fost  revendicate de urmaşii grofilor. Unul dintre conace a fost  câştigat şi s- a început renovarea acestuia.

Primăria din  castel

Unul dintre cele patru castele din Budila este  într-o stare mai bună, întrucât găzduieşte primăria. Construit în 1731  de groful Beldy Ladislau, acum este declarat monument istoric şi află în  patrimoniul comunei.Urmaşii lui Beldy au vândut proprietatea amiralului  Barbu Pantazi, pe care şi-a pierdut-o la naţionalizare. A emigrat şi a  murit în străinătate, fără să lase urmaşi. În conacul lui Pantazi a fost  deschisă o tabără de pionieri unde şi-au făcut vacanţele elevi din  toată ţara, până în 1985. Edilii comunei au încercat să ţină castelul în  picioare şi au reuşit, dar mai este nevoie de bani şi pentru alte  renovări.

Elena Cristian