Semne de Sus

Nea’ Butuza, sincer mă bucur că ai scăpat viu și nevătămat din aventura ciclistică ce te-a proiectat direct în parbrizul mașinii unui pensionar care, preocupat se pare de cum să plătească facturile din biata lui pensioară, a virat aiurea și s-a întâlnit, neprogramat, cu matale pe post de abțibild. Mă  bucur și că te-ai dovedit un bun creștin și nu l-ai târât pe bietul om pe la parchet și prin tribunale. Da asta nu e de ajuns, nea’ Butuza! Eu cred că e un semn de la Dumnezeu pentru matale, unul mic deocamdată, care s-a lăsat, din fericire, doar cu niște zgîrieturi și vânătăi. Că putea fi și mai rău sau foarte rău, putea să se lase cu coroane și slujbe, mă crezi? Da Dumnezeu e mare, iertător și bun și doar ți-a dat semn, și zic eu că e timpul să te oprești, știi matale de la ce, de  la șmenuieli babane, de la jefuit banul public sub pulpana lui Georgică, de la alea, alea, alea. Și mai lasă nene și elicopterul ăla, că nu se știe. Mai circulă matale și pe  jos sau cu un autobuz, să iei pulsul vieții prostimii care te adapă cu ban public plătind cuminte dări la primăria lui Georgică. A, și să nu uit, dacă n-ai aprins încă o lumânare la biserică, și nu i-ai mulțumit Celui de Sus că ai scăpat cu viață de data asta, fă-o nene degrabă, că așa se cuvine! Și poate îl iei și pe Georgică, primarele, că și lui i-a tot dat Dumnezeu semne, dar  parcă degeaba.