Pe căile ferate române, aflate în prag de faliment, se circula, în medie, cu o viteză de sub 60 de kilometri pe oră. Recordurile negative de pe tronsonul Braşov – Predeal – Bucureşti sunt însă cele mai şocante, pentru o ţară care se pretinde europeană. Iar media de viteză va scădea!
Mai încet decât pe vremea locomotivelor cu aburi!
Din cauza liniilor învechite, întârzierile în gări depăşesc 13.000 de ore în fiecare an. În 1989, viteza medie pe căile ferate din România era de 120 de kilometri pe ora. La 20 de ani distanţă, avem o medie de sub 60. De fapt, viteza medie a trenurilor româneşti este mai mică decât în timpul locomotivelor cu aburi! În loc să creştem viteza la 160, ca în ţările civilizate, noi nu investim mai nimic în poduri, şine şi macazuri. Aşa se face că peste jumatate din reţea are vârsta potrivită pentru casare.
Se aşteaptă banii europeni din 2014
Anul acesta, cu chiu, cu vai, vor fi finalizate lucrările de modernizare a căii ferate pe liniile Bucureşti – Constanţa şi Câmpina – Predeal. Întârzierile trenurilor nu se vor diminua însă prea mult. Investiţiile în calea ferată sunt minime, mai mult pentru asigurarea siguranţei circulaţiei. Oficialii aşteaptă banii europeni pentru modernizarea infrastructurii feroviare, care vor veni începând din 2014. În consecinţă, viteza de circulaţie a trenurilor va continua să scadă, an de an.
Călătorii tot mai lungi
Între timp, nici pe singurul sector modernizat deja, Bucureşti – Câmpina, nu s-a investit mai nimic. În rezultat, au apărut restricţii de viteză, aşa-numitele „puncte periculoase”. Dacă acestor factori li se adaugă inevitabilele restricţii de viteză care vor fi impuse pe sectoarele unde vor începe lucrările de modernizare, este de aşteptat ca, în următorii ani, călătoria de la Bucureşti la Braşov să dureze mai mult decât acum. În acest moment, conform „Mersului Trenurilor”, trenurile fac pe acest traseu între 2.47 ore şi 4.58 ore!
1,2 miliarde euro, modernizarea legăturii Braşov-Predeal
Tronsonul Predeal – Braşov este cel mai greu de străbătut: 26 kilometri în 36 minute (43 kilometri pe oră). Asta înseamnă că 26 kilometri sunt străbătuţi în 36 de minute, o viteză comparabilă cu a tramvaielor. Pentru acest traseu, Comisia Europeană insistă pe varianta devierii traseului şi a construcţiei unui tunel, astfel încât să se poată asigura o viteză de până la 160 kilometri pe oră. Toată afacerea ar costa însă mult prea mult – peste 1,2 miliarde de euro, din care 500-700 milioane de euro numai tunelul propriuzis. Deocamdată, însă, pentru o eventuală finanţare a modernizării traseului Predeal – Braşov se aşteaptă un răspuns de la Bruxelles.
2 miliarde necesare pentru traseul Braşov-Sighişoara
În celelalte sectoare, cum ar fi Braşov – Sighişoara, nu se mai investeşte decât pentru asigurarea siguranţei circulaţiei. CFR SA speră şi în acest caz la o finanţare din partea Comisiei Europene în exerciţiul 2014-2020. Relevant în acest sens este cazul tronsonului de 128 kilometri dintre Braşov şi Sighişoara, care este parcurs de trenul Intercity în… două ore şi jumătate. Asta înseamnă că trenul merge pe această porţiune cu o viteză medie de 51 kilometri pe oră. Iar durata călătoriei va creşte în continuare. Necesarul pentru modernizarea acestei porţiuni este de 2 miliarde de euro.
Paradoxurile traseului Predeal-Buşteni
În mod normal, cu cât trenurile te duc mai repede dintr-un punct în altul, cu atât biletul ar trebui să fie mai scump. Iată însă câteva curiozități pe traseul Buşteni-Predeal, două staţii de pe Valea Prahovei, între care sunt 11 km de cale ferată.
PRIMUL PARADOX. În conformitate cu Mersul trenurilor, trenurile„personale” parcurg distanța dintre Buşteni şi Predeal în perioade de timp cuprinse între 25 şi 33 de minute, pe când trenurile „accelerat” parcurg aceiaşi distanţă în 23 şi 29 de minute, iar cele „rapide”, tot între 23 şi 29 minute. „Personalul” care străbate distanţa în 25 de minute este mai rapid decât majoritatea celorlalte trenuri care trec zilnic pe acolo!
AL DOILEA PARADOX. Cei 11 km se parcurg în 23 – 33 de minute, adică viteza alergătorului de cursă lungă. Sau a datului cu bicicleta, dar nu de un sportiv, ci de un biciclist obişnuit.
AL TREILEA PARADOX. Dacă vreţi să cumpăraţi un bilet de tren valabil între Buşteni şi Predeal, atunci el vă va costa 3 lei și 7 bani dacă mergeţi cu „personalul”, 11 lei și 10 bani dacă mergeţi cu „acceleratul” şi 18 lei și 30 bani dacă mergeţi cu „rapidul”. Deci, dacă nu luăm în seamă diferențele de 1 – 4 minute între vitezele de deplasare ale celor nouă trenuri, CFR Călători pretinde trei tarife pentru același serviciu, între care tariful superior este aproape de cinci ori mai mare decât cel inferior!
